ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 821/2020

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 04.10.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, B. și C., a solicitat să se constate nelegalitatea ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general-adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Gorj, semnat de ministrul B. și emis cu nr. x/10.04.2019; nelegalitatea și anularea în totalitate a ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general-adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Gorj, semnat de ministrul interimar C. și emis cu nr. x/30.08.2019; suspendarea Ordinului nr. 506/30.08.2019 până la soluționarea acțiunii în anulare; obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D., prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 3876/10.04.2019, în perioada 10.04.2019 - 31.08.2019; obligarea pârâtului, Ministerul Educației Naționale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D. prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 506/30.08.2019, în perioada 1 septembrie 2019 până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată; obligarea pârâtului la plata de daune morale către reclamant în cuantumul ce va fi stabilit în instanță; obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

2.1. Prin Sentința nr. 1066 din 4 decembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.

A fost declinată competența de soluționare a cauzei privind în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut, în esență, că în cauza dedusă judecății, au fost atacate două acte administrative unilaterale tipice, respectiv Ordinele nr. 3876/10.04.2019 și nr. 5061/30.08.2019, emise de pârâtul Ministerul Educației Naționale, iar în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, având în vedere și dispozițiile art. art. 1 din H.G. nr. 26/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, Tribunalul a dat prevalență criteriului rangului autorității emitente.

Astfel, întrucât pârâtul este un organ de specialitate al administrației publice centrale, așadar o autoritate publică centrală, Tribunalul a reținut că revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel competența materială de a judeca în primă instanță cauza dedusă judecății, iar competența teritorială revine curții de apel din circumscripția teritorială unde își are domiciliul reclamantul, respectiv Curții de Apel Craiova.

2.2. Prin Sentința nr. 9 din 14 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, s-a declinat competența cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, curtea de apel, în contextul enunțării dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 și ale art. 536 din Codul administrativ a reținut că, prin derogare de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554 din 2004, prin lege organică specială s-a stabilit competența de soluționare în favoarea tribunalului în ceea ce privește cauzele având ca obiect raporturile de serviciu al funcționarului public, fără a face distincție după cum autoritatea publică este locală, județeană sau centrală.

Totodată, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, curtea a apreciat că Tribunalul Gorj este instanța competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanța de contencios administrativ, a fost investită cu cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, B. și C., prin care a solicitat să se constate nelegalitatea ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general-adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Gorj, semnat de ministrul B. și emis cu nr. 3876/10.04.2019; nelegalitatea și anularea în totalitate a ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detașare în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general-adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Gorj, semnat de ministrul interimar C. și emis cu nr. 506/30.08.2019; suspendarea Ordinului nr. 506/30.08.2019 până la soluționarea acțiunii în anulare; obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D., prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 3876/10.04.2019, în perioada 10.04.2019 - 31.08.2019; obligarea pârâtului, Ministerul Educației Naționale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D. prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 506/30.08.2019, în perioada 1 septembrie 2019 până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată; obligarea pârâtului la plata de daune morale către reclamant în cuantumul ce va fi stabilit în instanță.

Actele a căror anulare se solicită de reclamantul A. au fost emise de către Ministerul Educației Naționale, în temeiul prevederilor art. 94 și art. 2541 alin. (1) din Legea Educației naționale nr. 1/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederilor art. 20 alin. (1), (2) și (3) din Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5557/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Așadar, acțiunea formulată de reclamant are ca obiect principal anularea și suspendarea Ordinelor nr. 3876/10.04.2019 și nr. 5061/30.08.2019, emise de Ministerul Educației Naționale privind numirea domnului profesor D., prin detașare, în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Județean Gorj și are la bază raporturile de funcție ale intervenientului D.

În acord cu opinia curții de apel, Înalta Curte apreciază că, în materia raporturilor de serviciu ale funcționarului public, deci inclusiv în ceea ce privește o cerere privind anularea și suspendarea unor ordine emise de Ministerul Educației Naționale privind numirea unui profesor, prin detașare, în interesul învățământului, în funcția de inspector școlar general adjunct, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 536 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, actualizată, competența materială de a soluționa litigiul în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.

Acest raționament echivalează cu interpretarea că dispozițiile Codului administrativ reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcționarii publici, act normativ care, la rândul său, reprezintă lege specială și se completează cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competență generală de soluționare a unei sfere largi de raporturi juridice în favoarea tribunalului, ca instanță de drept comun.

Așa fiind, în raport de obiectul litigiului, se aplică cu precădere dispozițiile speciale sub aspectul competenței de soluționare, cauza intrând sub incidența dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Având în vedere că este vorba despre un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 04.10.2018), care statuează în mod expres că: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (...)".

Față de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza, în fond, este Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, B., C. și intervenientul D., în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2020.

GGC - NN