ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2017

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub număr de dosar x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2.000.000 RON cu titlu de despăgubiri materiale și a sumei de 400.000 RON cu titlu de daune morale.

Prin sentința civilă nr. 1590 din 18 decembrie 2015, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată.

Prin decizia civilă nr. 704A/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost admis apelul declarat apelanta-pârâtă S.C. B. S.A., împotriva sentinței civile nr. 1590 din 18 decembrie 2015. A fost schimbată sentința apelată, în sensul că a fost admisă excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 8609 din 03 noiembrie 2011, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5, cu privire la pretenția de despăgubire pentru prejudiciul material și moral aferent apartamentului nr. x, parter și a fost respinsă cererea reclamantului cu acest obiect, ca inadmisibilă. A fost menținută soluția de respingere a excepției autorității de lucru judecat cu privire la restul pretențiilor. A fost respins restul pretențiilor reclamantului, ca neîntemeiat.

Atât reclamantul A., cât și pârâta S.C. B. S.A. au declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 704A/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu a fost timbrată. Concluziile magistratului raportor au fost în sensul anulării recursului declarat de recurentul-reclamant A., conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) noul C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (3) din același cod, cu condiția achitării taxei judiciare de timbru și de respingere ca lipsit de interes a recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 7 iunie 2017, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.

Părțile au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Analizând recursurile formulate, Înalta Curte este va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A., pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect decizia civilă 704A/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din noul C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului cererii de recurs formulate recurentul-reclamant, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, constatând următoarele:

Prin adresa emisă la data de 09 februarie 2017, comunicată recurentului la data de 13 februarie 2017, i s-a pus în vedere obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 13.802,5 RON, obligație căreia acesta nu s-a conformat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbu, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Art. 32 din același act normativ prevede că "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege."

Conform art. 486 alin. (2) și (3) din noul C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

În speță, se constată că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurentul nu s-a conformat obligației ce îi revenea, deși i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru.

În cauză nu operează scutirea legală - personală sau în considerarea obiectului - de la obligația timbrării.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților, instanța este obligată să examineze cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât Înalta Curte urmează să facă aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) din noul C. proc. civ., motiv pentru care va anula recursul declarat de recurentul - reclamant A..

Recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:

Deși recurenta își întemeiază în drept recursul pe dispozițiile art. 488 pct. 7 și 8, argumentele acesteia vizează în exclusivitate pct. 7, respectiv încălcarea autorității de lucru judecat.

Potrivit dispozițiilor art. 32 din noul C. proc. civ., printre condițiile de exercitare a acțiunii civile se numără și justificarea unui interes, acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, prin raportare la dispozițiile art. 33 din același cod.

Interesul este determinat atunci când apelarea la un mijloc procesual ce intră în conținutul acțiunii civile poate fi justificată de un avantaj, de un folos practic, concret.

Raportat la dispozițiile art. 461 alin. (2) din noul C. proc. civ., recursul poate fi exercitat și exclusiv cu privire la considerentele hotărârii, însă în speță, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a câștigat procesul, astfel că nu există interes în promovarea căii de atac a recursului.

Nemultumirea recurentei-pârâte S.C. B. S.A. vizează faptul că instanța de apel a admis numai în parte excepția autorității de lucru judecat cu privire la apartamentul nr. x și în rest, doar cu privire la inexistența faptei ilicite și inexistența vinovației, fără să admită existența autorițății de lucru judecat sub aspectul inexistenței prejudiciului în general și a legăturii de cauzalitate.

Curtea de apel a reținut că, raportat la sentința civilă nr. 8609 din 03 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, există autoritate de lucru judecat cu privire la apartamenul nr. 2.

Cu privire la restul pretențiilor ce fac obiectul cauzei, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat a sentinței civile mai sus menționate, ca un fine de neprimire a cererii de ordine procesual, motivat de faptul că sunt comune celor două cauze existența faptei ilicite și a vinovăției, însă nu s-a pus în discuție același prejudiciu. Cu toate acestea, odată ce se reține în cauza prezentă inexistența faptei ilicite și a vinovăției pârâtei, ca efect al transpunerii acestor statuări din procesul anterior, rezultă că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, motiv pentru care se impune respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Pentru analiza exhaustivă a cauzei, curtea de apel a procedat, însă, și la analiza celor două condiții pentru atragerea răspunderii civile delictuale, respectiv existența prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, constatând că acestea nu sunt îndeplinite.

Prin recursul declarat, recurenta-pârâtă nu justifică un interes practic, în condițiile în care a câștigat procesul, concluziile instanței de apel fiind în sensul inexisteței prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, ca elementele ale răspunderii civile delictuale, pe care recurenta le invocă din perspectiva efectelor autorității de lucru judecat.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 704A/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca netimbrat și va respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă S.C. B. S.A. împotriva aceleiași decizii, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 704A/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca netimbrat.

Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă S.C. B. S.A. împotriva aceleiași decizii, ca lipsit de interes.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2017.