ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1320/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1320/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Făgăraș, în data de 19.07.2018, sub nr. x/2018, reclamanta Comuna x a chemat în judecată pe pârâta Societatea A. SRL, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună rezilierea Acordului de implementare S.I.I. Sistem Informatic Integrat E - Buget. EU, încheiat între părți la data de 29.10.2015, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de pârâtă.
Prin Sentința nr. 408 din 26 februarie 2019, Judecătoria Făgăraș, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a avut în vedere prevederile art. 107 și art. 126 alin. (1) din C. proc. civ., dar și ale pct. 6 din contractul încheiat între părți, potrivit cărora "Orice litigiu patrimonial decurgând din sau în legătură cu acest acord, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desființarea sa, va fi soluționat de instanțele judecătorești de la sediul social al furnizorului …". Față de împrejurarea că sediul social al furnizorului este în București, instanța a dispus declinarea compentenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Prin Sentința nr. 3.285 din 10 mai 2019, Judecătoria Sectorului 6 București, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făgăraș.
La pronunțarea acestei hotărâri instanța a avut în vedere că prima instanță s-a pronunțat asupra excepției necompetenței teritoriale de ordine privată invocată pentru prima dată de către pârâtă prin cererea înregistrată la data de 08.01.2019, și depusă la poștă la data de 03.01.2019, și nu prin întâmpinarea depusă la data de 16.11.2018, într-o cauză în care întâmpinarea este obligatorie, motiv pentru care a constatat că nu a fost legal sesizată cu soluționarea cauzei.
Astfel, instanța a reținut că pârâta nu mai era în termen să invoce excepția necompetenței teritoriale relative având în vedere că ultima zi pentru depunerea întâmpinării era 28.11.2018, termenul de 25 de zile prevăzut de art. 201 din C. proc. civ., începând să curgă la data de 02.11.2018, dată la care pârâtei i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată la sediul ales.
În consecință, s-a arătat că la data de 03.01.2019 (data invocării excepției necompetenței teritoriale), pârâta era decăzută din dreptul de a invoca necompetența teritorială relativă a Judecătoriei Făgăraș față de dispozițiile exprese ale art. 208 alin. (2) din C. proc. civ.
Față de acest aspect, instanța a constatat că, în cauză, competența teritorială a Judecătoriei Făgăraș s-a definitivat prin neinvocarea de către pârâtă a excepției necompetenței teritoriale în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Făgăraș în data de 19.07.2018, reclamanta Comuna x a chemat în judecată pe pârâta Societatea A. SRL, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună rezilierea Acordului de implementare S.I.I. Sistem Informatic Integrat E - Buget. EU, încheiat între părți la data de 29.10.2015, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de pârâtă.
Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112 din C. proc. civ., mai este competentă instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.
De asemenea, dispozițiile art. 126 alin. (1) din C. proc. civ., stabilesc că: "Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă".
La pct. 6 din contractul încheiat între părți se arată că:
"Orice litigiu patrimonial decurgând din sau în legătură cu acest acord, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desființarea sa, va fi soluționat de instanțele judecătorești de la sediul social al furnizorului sau cele de la locul plății…".
Potrivit certificatului constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului aflat la dosarul Judecătoriei Făgăraș, sediul social al furnizorului este în București.
Pârâtei Societatea A. SRL, i s-a comunicat cererea de chemare în judecată la data de 2 noiembrie 2018 (dovadă de înmânare dosarul Judecătoriei Făgăraș), iar la data de 16 noiembrie 2018, aceasta a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
La data de 3 ianuarie 2019 (dată plic dosarul Judecătoriei Făgăraș), pârâta a depus la dosar o cerere prin care a invocat și excepția necompetenței teritoriale a instanței, prin raportare la prevederile de la pct. 6 din contractul încheiat între părți.
Înalta Curte, reține că, potrivit prevederilor art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. În speță, suntem în situația în care întâmpinarea este obligatorie, pârâta a depus întâmpinare fără a invoca excepția necompetenței teritoriale a instanței, excepție ce a fost invocată doar prin înscrisul depus la data de 3 ianuarie 2019, după expirarea termenului de 25 de zile pentru depunerea întâmpinării prevăzut de art. 201 din C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 28 noiembrie 2018.
Prin urmare, solicitarea pârâtei de a se constata necompetența teritorială a Judecătoriei Făgăraș, și a se declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, a fost făcută cu nesocotirea prevederilor art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., anterior citate.
În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făgăraș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făgăraș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2019.