ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2244/2019

Deliberând, asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 22 noiembrie 2018 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia sub nr. x/2018, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 205 din 1 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2009.

Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2019, pe rolul aceleiași instanțe și sub același număr de dosar, contestatoarea B. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 205 din 1 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2009.

Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, instanța a dispus amânarea pronunțării la data de 9 octombrie 2019, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.

Prin Decizia civilă nr. 462 din 9 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, au fost respinse contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 205 din 1 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia.

Împotriva Încheierii din data de 2 octombrie 2019 a formulat recurs recurentul-contestator A., arătând, în esență, că, la termenul de judecată la care s-a amânat pronunțarea, a fost în imposibilitate de a se prezenta, sens în care a formulat cerere de amânare, însoțită de înscrisuri doveditoare.

Recurentul a mai învederat că la data de 30 septembrie 2019 și-a angajat avocat, care a formulat o cerere de amânare în vederea pregătirii apărării.

Totodată, a arătat că răspunsul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a primit la data de 4 octombrie 2019.

Conchizând, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia pentru judecarea cauzei în prezența sa și a apărătorului său, cu respectarea dreptului la apărare.

Examinând excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 268 C. proc. civ.: (1) încheierile premergătoare vor fi date de același număr de voturi ca și hotărârile. (2) Judecătorii nu sunt legați prin aceste încheieri. (3) Ei sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei. (4) Orice dispoziție luată de instanță va fi motivată.

Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, toate încheierile care preced hotărârea și care au ca scop pregătirea soluționării pricinii sunt încheieri premergătoare. Unele dintre aceste încheieri pot conține dispoziții pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanța sau, dimpotrivă, pot conține soluționări parțiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanța (încheieri interlocutorii), în sensul că instanța nu mai poate reveni asupra celor hotărâte.

Dispozițiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ., aplicabile și în recurs potrivit art. 299 alin. (1) teza a II-a, prevăd că împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

În cauză, prin Decizia civilă nr. 462/2019 din 9 octombrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a respins contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 205/2018, pronunțată de aceeași instanță.

Contestatorul A. a formulat recurs la data de 8 octombrie 2019, însă nu împotriva Deciziei civile nr. 462/2019 din 9 octombrie 2019, ci numai împotriva încheierii pronunțate la termenul de judecată din data de 2 octombrie 2019, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia pentru judecarea cauzei în prezența sa și a apărătorului său.

Înalta Curte reține că Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2018, prin care instanța a dispus amânarea pronunțării la data de 9 octombrie 2019, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, este o încheiere premergătoare, care face corp comun cu decizia pronunțată în cauză și care poate fi atacată numai odată cu aceasta, nu și pe cale separată.

Așadar, încheierile premergătoare pot fi atacate odată cu fondul, cu aceeași cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii judecătorești prin care cauza a fost soluționată, aspect ce decurge din prevederile art. 282 alin. (2) coroborate cu art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

Înalta Curte reține că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești.

Pentru aceste considerente, cum recurentul a atacat încheierea de amânare a pronunțării din data de 2 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, al Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, fără a ataca și Decizia civilă nr. 462/2019 din 9 octombrie 2019, prin care Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestațiile în anulare formulate în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 noiembrie 2019.

GGC - CL