ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 430/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 430/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub număr de dosar x/2018, creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea S.C. A. S.R.L. Roman, deschiderea procedurii insolvenței, prevăzută de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5 pct. 20, 29, 47 și 72, art. 38 alin. (1) raportat la art. 70 și următoarele din Legea nr. 85/2014.
Prin sentința civilă nr. 398 din 14 august 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Neamț a admis cererea formulată de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ, fiind deschisă procedura insolvenței asupra debitoarei S.C. A. S.R.L.
Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. a declarat apel, iar prin decizia civilă nr. 471/2018 din 11 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a apelantei-debitoare și a fost respins apelul în materia insolvenței declarat de aceasta, în contradictoriu cu intimata-creditoare ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., S.C. A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 471/2018 din 11 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Recurenta-debitoare a solicitat, în esență, să se efectueze verificări privind procedura de citare, să se constate că această procedură nu a fost îndeplinită și, pe cale de consecință, să se dispună admiterea recursului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 18 octombrie 2019, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE NEAMȚ a depus punct de vedere la raportului întocmit.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.
Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor.
Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanță sunt supuse numai apelului.
Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, prevăzută de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
În speță sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 85/2014, care, în textul art. 72 alin. (6) prevede că, în situația în care debitorul nu plătește creanța creditorului până la închiderea dezbaterilor, iar judecătorul-sindic stabilește că debitorul este în stare de insolvență, va admite cererea de deschidere a procedurii formulate de acesta și va deschide, prin sentință, fie procedura generală a insolvenței, fie procedura simplificată, după caz.
Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:
"sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) al aceluiași articol:
"hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".
Conform art. 43 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.
Totodată, potrivit art. 46 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență:
"Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".
În raport cu dispozițiile legale evocate, se apreciază că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.
Pentru rațiunile înfățișate, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 471/2018 din 11 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 471/2018 din 11 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2020.