ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 370/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 370/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13.09.2018, apelantul A. a formulat o cerere de recuzare a doamnei judecător B., membră a completului de judecată căruia i-a fost repartizat spre soluționare apelul declarat în cauza care a făcut obiectul dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 42 alin. (2) și (13) C. proc. civ.
Prin încheierea din 15.10.2018, Curtea de Apel Brașov, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondată cererea de recuzare.
Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs.
În motivare, a susținut că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, dar și că, prin hotărârea dată, curtea de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; a invocat, astfel, motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ.
Totodată, recurentul a indicat și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând ca în judecata pe fond a cererii de recuzare instanța de recurs să constate netemeinicia și nelegalitatea hotărârii nr. 675 din 30.10.2018 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
A arătat recurentul că din completul de judecată care a pronunțat încheierea recurată a făcut parte și doamna judecător C., cu toate că se afla în stare de incompatibilitate, conform prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 2 și 13 C. proc. civ., astfel că era obligată să se abțină.
În acest sens, a arătat că doamna judecător C. a făcut parte din completul de judecată care, cu rea credință, la data de 13.09.2018 i-a respins în mod nelegal proba cu înscrisuri, acesta fiind și motivul principal pentru care a formulat cererea de recuzare.
În opinia recurentului, soluționând cererea de recuzare, doamna judecător C. a judecat, practic, o cauză asupra căreia se antepronunțase și în care este evident că avea un interes personal în a-și întări o hotărâre anterioară, netemeinică și nelegală.
A mai arătat recurentul că în judecata pe fond a cererii de recuzare, instanța de recurs trebuie să țină seama și de netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțate în apel, care a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, instanța de prim control judiciar denaturând și interpretând eronat, cu premeditare, prevederile legale incidente în cauză.
Intimata Școala Gimnazială Specială "Constantin Pufan" Galați a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 16 octombrie 2019 completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și a fixat termen de judecată în ședință publică pentru soluționarea recursului la data de 12 februarie 2020.
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Prioritar, se apreciază că susținerile recurentului încadrate în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care se aduc critici hotărârii pronunțate în apel, nu pot face obiectul analizei instanței învestite cu soluționarea recursului declarat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată în cadrul apelului.
Recurentul a criticat soluția de respingere a cererii de recuzare, apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ., în sensul că au fost greșit aplicate regulile de procedură, deoarece din completul de judecată care a pronunțat încheierea recurată a făcut parte și doamna judecător C., cu toate că se afla în stare de incompatibilitate.
Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. se referă la ipoteza în care instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, însă susținerile recurentului vor fi analizate din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. întrucât s-a invocat încălcarea normelor de procedură din materia recuzării.
Astfel, principala critică adusă încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este că doamna judecător C. care a soluționat cererea a făcut parte din completul de judecată care, la data de 13.09.2018, i-a respins în mod nelegal proba cu înscrisuri și ar fi avut un interes personal în respingerea acesteia, ceea ce a determinat lipsa de imparțialitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă aceste critici, reținând, în primul rând, că motivele de abținere sunt strict reglementate de art. 41-42 C. proc. civ., iar interesul personal la care face referire recurentul nu se regăsește în textele de lege indicate.
Împrejurarea că respectivul complet de judecată din care a făcut parte doamna judecător, învestit cu soluționarea cererii de recuzare, a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care a respins cererea de administrare a unor probatorii solicitate de recurent, nu constituie motiv de abținere și nu se regăsește în vreuna din situațiile care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului.
Respingerea unei anumite cereri, inclusiv neîncuviințarea administrării unei anumite probe sunt măsuri procedurale ce pot fi dispuse în condiții legale, fără a induce vreunei părți concluzia că judecătorul și-a exprimat deja o opinie asupra modului în care va soluționa în final cauza sau că există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
Prin urmare, în speța de față, instanța apreciază că, în mod legal s-a respins cererea de recuzare, de un complet legal învestit cu soluționarea acesteia, reținând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 42 C. proc. civ. și că nu există indicii că ar fi fost încălcate cele statuate prin art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 februarie 2020.