CASE OF BOICENCO v. MOLDOVA

CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A BOICENCO/MOLDOVA (Depunerea nr. 41088/05) HOTĂRÂREA (Satisfacție echitabilă) STRASBOURG 10 iunie 2008 FINAL 10/09/2008 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Boicenco v. Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, președinte, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii care a deliberat în privat la 20 mai 2008, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: Cazul a apărut într-o cerere (nr. 41088/05) împotriva Republicii Moldova depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de Nicolae Boicenco („reclamantul”) la 16 noiembrie 2005. Într-o hotărâre dictată la 11 iulie 2006 („hotărârea principală”), Curtea a declarat că reclamantul a fost supus brutalității poliției și că autoritățile nu au efectuat o investigație adecvată asupra incidentului, încălcând art. 3 din Convenție. De asemenea, Curtea a constatat o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza lipsei de asistență medicală adecvată în timpul detenției, a mai multor încălcări a articolului 5 din Convenție și a unei încălcări a articolului 34 din Convenție (ECHR Boicenco c. Moldova , nr. 41088/05, 11 iulie 2006 ). A acordat reclamantului 40.000 euro (EUR) pentru prejudiciu moral și 6,823 EUR pentru costuri și cheltuieli. Întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre în ceea ce privește prejudiciu material, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să prezinte, în termen de trei luni, observațiile lor scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge. HOTĂRÂREA art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” Reclamantul a solicitat 123.800 EUR să acopere prejudiciile materiale cauzate ca urmare a încălcării articolului 3 din Convenție. El a prezentat mai multe rapoarte medicale. Într-un raport medical din 13 septembrie 2006 și semnat de medicul familiei reclamantului, se afirmă că reclamantul a suferit boală cardiacă ischemică, angie pectoris, scleroză difusă a inimii, consecințe ale dereglementării circulației sanguine în creier, diabet zaharat și obezitate. A fost recomandat ca reclamantul să fie supus unei tomografii de magneto-rezonanță a creierului, pentru a determina un diagnostic precis și pentru a suferi tratamentul necesar, dacă este necesar. Reclamantul a fost recomandat, de asemenea, să facă o terapie de neuro-reabilitare. Într-un raport medical din 9 octombrie 2006 acelasi medic a repetat aceleași concluzii. Între octombrie 2006 și februarie 2007, reclamantul a suferit diferite tipuri de terapie în instituțiile medicale din România și Ucraina. Reclamantul nu a furnizat Curtei detalii privind tratamentul și tratamentul primit în aceste instituții, ci doar a susținut că acestea au fost recomandate de medici. 10. La o dată neespecificată, reclamantul a suferit tomografie magneto-rezona într-un spital de la Kiev. Într-un raport medical din 2 decembrie 2006 s-a declarat că creierul reclamantului nu a prezentat nici un semn de anormalitate sau leziuni. De asemenea, s-a declarat că reclamantul a avut un cerc neînchis de Willis (în baza creierului, arterele carotide și vertebrobasilare formează un cerc de artere comunicante, cunoscut sub numele de cerc al lui Willis) și că a suferit de osteocondroză cervicală. 11. Într-un raport medical neobișnuit emis de același spital, reluarea fundalului medical al reclamantului, s-a menționat, printre altele, , că reclamantul a avut un stat după accident vascular cerebral în piscina de artera carotidă internă dreaptă, în contextul unui cerc neînchis de Willis. A afectat funcția (3°) a sistemului nervos, inclusiv creierul din cauza aterosclerozei, tensiune arterială crescută și tulburări metabolice, împreună cu un sindrom al unei tulburări ale sistemului de echilibru și a unei tulburări ale funcțiilor intelectuale și de memorie în contextul efectelor rămase ale traumei cerebrale, ca și în istoria pacientului. El a avut, de asemenea, un chist al glandei ananeze, tensiune arterială ridicată (3 degre) de origine necunoscută (crize hipertensive intractive prin administrarea de preparate peroale) . Reclamantul a suferit, de asemenea, de boală cardiacă ischemică: exercițiu (datorită exercițiului) angina pectoris de clasa funcțională 1 și scleroza difuzată a inimii. A avut, de asemenea, o degenerare a coloanelor vertebrale în gât (osteocondroză), diabet zaharat tip 2 de severitate medie, sindrom dublu-lateral de conflict subacromial (o afecțiune dureroasă în umăr) și tendosinovitea capului bicepos din articulațiile drepte și stânga umărului 12. Reclamantul a trimis Curtei o listă detaliată a cheltuielilor suportate de el pentru terapie, control medical și tratament în diferite instituții medicale din Moldova, România și Ucraina între octombrie 2006 și februarie 2007 și un cost estimativ pentru viitorul tratament. 13. Guvernul a contestat argumentele reclamantului și a susținut că nu există nicio legătură de cauzalitate între maltraturile la care reclamantul a fost supus și condiția sa ulterioară. De asemenea, acestea au susținut că o mare parte din tratament și terapie la care reclamantul a fost supus în România și Ucraina, a fost disponibilă și în Moldova și a fost în parte acoperită de securitatea socială. 14. Curtea reamintește că, în hotărârea principală, nu a putut stabili o legătură cauzală directă între maltratamentul și starea stuporului suferită ulterior de reclamant (a se vedea punctul 110 din hotărârea principală). Curtea a fost prezentată acum cu noi dovezi medicale din surse independente; totuși, nu este încă în măsură să concluzioneze că statul neurologic și psihiatric al reclamantului în urma maltratului său a fost generat de maltraturile din 20 mai 2005. Într-adevăr, niciuna dintre rapoartele medicale de mai sus nu permite Curții să tragă o astfel de concluzie. În consecință, Curtea consideră necesară respingerea cererii reclamantului pentru prejudiciu material. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL UNANIMOUS respinge restul cererii reclamantului pentru satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciu material. Efectuat în engleză și notificat în scris la 10 iunie 2008, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Lawrence Early Nicolas Bratza Grefier Președintele

FOURTH SECTION

CASE OF

BOICENCO v. MOLDOVA

(Application no. 41088/05)

JUDGMENT

(Just satisfaction)

STRASBOURG

10 June 2008

FINAL

10/09/2008

This judgment will become final in the circumstances set out in Article

44 §

2 of the Convention. It may be subject to editorial revision.

In the case of Boicenco v. Moldova,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Mihai Poalelungi,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 20 May 2008,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application (no. 41088/05) against the Republic of Moldova lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Nicolae Boicenco (“the applicant”) on 16

November 2005.

2.

In a judgment delivered on 11 July 2006 (“the principal judgment”), the Court held that the applicant had been subjected to police brutality and that the authorities had failed to carry out an adequate investigation into the incident, in breach of Article 3 of the Convention. The Court also found a violation of Article 3 of the Convention on account of lack of proper medical care while in detention, several violations of Article 5 of the Convention and a violation of Article 34 of the Convention (ECHR

Boicenco v. Moldova

, no. 41088/05, 11 July 2006). It awarded the applicant 40,000 euro (EUR) for non-pecuniary damage and EUR 6,823 for costs and expenses.

3.

Since the question of the application of Article 41 of the Convention was not ready for decision as regards pecuniary damage, the Court reserved it and invited the Government and the applicant to submit, within three months, their written observations on that issue and, in particular, to notify the Court of any agreement they might reach.

4.

The applicant and the Government each filed observations.

THE LAW

5.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

6.

The applicant claimed EUR 123,800 to cover the pecuniary damage caused as a result of the violation of Article 3 of the Convention. He presented several medical reports.

7.

In a medical report dated 13 September 2006 and signed by the applicant’s family doctor, it is stated that the applicant suffered ischemic heart disease, angia pectoris, diffuse sclerosis of the heart, consequences of deregulation of blood circulation in the brain, diabetes and obesity. It was recommended that the applicant undergo a magneto-resonance tomography of the brain in order to determine a precise diagnosis and to undergo the necessary treatment if needed. The applicant was also recommended to undergo a neuro-rehabilitation therapy.

8.

In a medical report dated 9 October 2006 the same doctor repeated the same conclusions.

9.

Between October 2006 and February 2007 the applicant underwent different kinds of therapy in medical institutions in Romania and Ukraine. The applicant did not provide the Court with details of the therapy and treatment received in those institutions but only submitted that they were recommended by doctors.

10.

On an unspecified date the applicant underwent magneto-resonance tomography in a Kiev hospital. In a medical report dated 2 December 2006 it was stated that the applicant’s brain did not present any signs of abnormality or lesions. It was also stated that the applicant had an unclosed circle of Willis

(at the base of the brain, the carotid and vertebrobasilar arteries form a circle of communicating arteries, known as the circle of Willis)

and that he suffered from cervical osteochondrosis.

11.

In an undated medical report issued by the same hospital, resuming the applicant’s medical background, it was stated,

inter alia

, that the applicant had a state after stroke in the pool of the right internal carotid artery, against the background of an unclosed circle of Willis. He had impaired function (3rd degree) of the nervous system including the brain due to atherosclerosis, high blood pressure and a metabolic disorder, together with a syndrome of a disorder of the balance system and an impairment of the intellectual and memory functions against the background of the remaining effects of a trauma of the brain, as in the patient’s history. He also had a cyst of the pineal gland, high blood pressure (3rd degree) of unknown origin

(hypertensive crises intractable by administration of peroral preparations)

. The applicant also suffered from ischemic heart disease: exertional

(due to exercise)

angina pectoris of functional class 1 and diffuse sclerosis of the heart. He also had a degeneration of the backbone in the neck (osteochondrosis), diabetes mellitus type 2 of medium severity, double-sided syndrome of subacromial conflict

(a painful condition in the shoulder)

and tendosynovitis of the bicepos head of the right and left shoulder joints

(a certain inflammation in both shoulder joints)

.

12.

The applicant sent the Court a detailed list of expenses incurred by him for therapy, medical checkups and treatment in different medical institutions in Moldova, Romania and Ukraine between October 2006 and February 2007 and an estimate cost for the future treatment.

13.

The Government disputed the applicant’s submissions and argued that there was no causal link between the ill-treatment to which the applicant had been subjected and his subsequent condition. They stressed that before the incident of 20 May 2005 the applicant had experienced several other head traumas. They also submitted that a large part of the treatment and therapy to which the applicant had been subjected in Romania and Ukraine, was also available in Moldova and was partly covered by the social security.

14.

The Court recalls that in the principal judgment it was unable to establish a direct causal link between the ill-treatment and the state of stupor subsequently suffered by the applicant (see paragraph 110 of the principal judgment). The Court has now been presented with new medical evidence from independent sources; however, it is still unable to conclude that the neurological and psychiatric state of the applicant in the aftermath of his ill-treatment was generated by the ill-treatment of 20 May 2005. Indeed, none of the above medical reports allows the Court to draw such a conclusion. Accordingly, the Court considers it necessary to dismiss the applicant’s claim for pecuniary damage.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Dismisses

the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction relating to pecuniary damage.

Done in English, and notified in writing on 10 June 2008, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President