ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 75/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 75/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 07.06.2012, sub nr. x/2012, reclamantul A., prin Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 06.03.1945 - 22 decembrie 1989 ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate caracterului politic al măsurii administrative, prin care reclamantul a fost transferat forțat în interes de serviciu la o altă unitate - măsuri administrative dictate la nivelul Comitetului Central al Partidului Comunist Român; obligarea pârâtului la plata despăgubirilor bănești cuvenite în baza legii pentru perioada 07.07.1984 până la data pronunțării hotărârii judecătorești, conform cu detaliile din anexa 1, inclusiv daune morale conform detaliilor din anexa 2; obligarea pârâtului la achitarea daunelor morale pentru prejudiciul suferit de subsemnatul ca urmare a măsurii abuzive; repunerea reclamantului în drepturile de care am fost privat, respectiv: dreptul de participa la marea privatizare; dreptul de a preschimba cele 509 certificate de proprietate, refuzate a fi schimbate în acțiuni în anii: 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999,2000, 2001,2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012; dreptul la asistență medicală și socială; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 818/10.04.2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a Civilă s-a admis excepția lipsei calității de reprezentant; s-a anulat pentru lipsa calității de reprezentant a reclamantului A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
La data de 23.09.2013, recurentul A. și Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor au formulat recurs care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 18.11.2013.
Prin decizia civilă nr. 50 din 16 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a fost respins recursul formulat de recurentul A. împotriva sentinței civile nr. 818 din 10.04.2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca tardiv declarat; a respins recursul formulat de Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva aceleiași sentințe, ca inadmisibil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții A. și Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor.
Prin decizia civilă nr. 2876/02.10.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a fost respins, ca inadmisibil recursul declarat.
Împotriva sentinței civile nr. 818/10.04.2013 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a Civilă, A. a declarat al doilea recurs.
La termenul de judecată din data de 29.03.2016, Curtea a pus în discuția părților admisibilitatea recursului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții-reclamanți A. și ASOCIAȚIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI EROILOR prin care au solicitat admiterea recursului.
Asupra recursului.
Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și ASOCIAȚIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI EROILOR este inadmisibil pentru considerentele ce urmează:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.
După art. 299 (1) C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile legii hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
În speță, se constată că Înalta Curte a fost sesizată cu recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile, respectiv decizia civilă nr. 315 R/2016 din 29 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 818 din 10.04.2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2012.
Astfel, hotărârea atacată de reclamanți a dobândit caracter irevocabil și, prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare.
Este de observat, așadar, că recursul declarat în cauză, nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 377 (2) pct. 4 C. proc. civ. raportat la art. 299 din același cod.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.
Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Pentru rațiunile mai sus înfățișate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții A. și ASOCIAȚIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI EROILOR împotriva deciziei civile nr. 315 R/2016 din 29 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2017.