ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 713/2017

HOTĂRÂRE

12.04.2017

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 713/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 20.07.2016, sub număr de dosar x/2016, contestatoarea A. a solicitat în contradictoriu cu intimații SCPEJ MAZILU și ASOCIAȚII și B., anularea încheierii din data de 07.07.2016 pronunțată în dosarul execuțional nr. x/2015 de către Biroul Executorului Judecătoresc C. și să se dispună efectuarea de către executor a actelor specifice continuării procedurilor de executare silită, conform art. 712 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 7745 din 03.11.2016 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Timișoara.

În motivarea hotărârii, s-a reținut că potrivit art. 7 din Legea nr. 77/2016, privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.

Reținându-se că obiectul cauzei cu care a fost sesizată instanța este cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu luarea în considerare a împrejurării că domiciliul debitorului este în Timișoara, locație care se află în raza teritorială a Judecătoriei Timișoara, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată prin întâmpinare, și a declinat comptența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Învestită prin declinare, Judecătoria Timișoara a reținut, în esență, că obiectul acțiunii cu care a fost sesizată instanța este contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 712 și următoarele din C. proc. civ., aspect ce rezultă atât din faptul că în cuprinsul acțiunii este indicat în mod expres temeiul de drept de la contestația la executare, cât și din faptul că actul de executare contestat este reprezentat de încheierea din 07.07.2016 emisă de executorul judecătoresc C. în dosarul de executare nr. 496/2015 prin care s-a dispus suspendarea executării silite ca urmare a notificării creditoarei contestatoare de dare în plată a imobilului în baza legii 77/2016.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 714 C. proc. civ. și art. 651din același act normativ și constatându-se că la data depunerii cererii de executare silită, respectiv 28.05.2015, domiciliul intimatei debitoare B. era în București, s-a apreciat că instanța de executare și instanța competentă să soluționeze contestația creditoarei este Judecătoria Sectorului 5 București.

Așa fiind, prin sentința civilă nr. 2412 din 22 februarie 2017 pronunțată de Judecătoria Timișoara, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 București, contestatoarea A. a solicitat în contradictoriu cu intimații SCPEJ MAZILU și ASOCIAȚII și B., anularea încheierii din data de 07.07.2016 pronunțată în dosarul execuțional nr. x/2015 de către Biroul Executorului Judecătoresc C. și să se dispună efectuarea de către executor a actelor specifice continuării procedurilor de executare silită, conform art. 712 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

În speță sunt incidente dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.", iar potrivit alin. (3) al aceluiași text de lege, "Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Se reține, de asemenea, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 714 alin. (1) din noul C. proc. civ., conform cărora, contestația se introduce la instanța de executare.

Fiind vorba de o pricină referitoare la o contestație la executare, normele de competență teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga.

Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, rezultă că în materia contestației la executare determinant este sediul debitorului, iar în cauză calitatea de debitor o are B., care, la data depunerii cererii de executare silită, respectiv 28.05.2015, avea domiciliul în București, prin urmare, în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București, aceasta fiind, față de prevederile art. 651 și ale art. 714 C. proc. civ., instanța de executare, respectiv instanța competentă cu soluționarea prezentei contestații la executare.

Nu în ultimul rând, se reține că în cauză nu sunt incidente prevederile din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată, acțiunea nefiind întemeiată pe aceste dispoziții.

În consecință, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.