ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 700/2017

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 375 din 2 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de petentul A. având ca obiect strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului București, secția a VI-a Civilă.

La data de 4 martie 2017, A. a solicitat revizuirea încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, motivat de faptul că familia sa beneficiază de scutiri de taxe, în raport cu prevederile Decretului-Lege nr. 118/1990.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 raportat la art. 322 alin. (1) și la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 40 alin. (4) din același cod, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea "unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul".

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ.:

"hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și nu este supusă niciunei căi de atac", din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincție între căile de atac ordinare și cele extraordinare. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo asemenea distincție.

Înalta Curte constată că, în speță, prin încheierea ce se tinde a fi revizuită, a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului București, secția a VI-a Civilă.

Așa fiind, hotărârea supusă revizuirii nu face parte din categoria celor prevăzute în art. 322 alin. (1) C. proc. civ. și cum dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ. prevăd în mod expres că hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, rezultă că aceasta nu poate fi supusă nici revizuirii.

Pentru rațiunile înfățișate, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cu referire și la art. 40 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 aprilie 2017.