ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 555/2020

Asupra cererii de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin decizia nr. 1807 din 17 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A. S.A. (fostă B. S.A.) împotriva deciziei civile nr. 2280 A/2017 din 8 decembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

La data de 16 ianuarie 2020 petenții C. și D. au transmis la dosar, prin e-mail, o cerere, prin care au solicitat instanței să dispună, în temeiul art. 444 alin. (1) C. proc. civ., completarea dispozitivului deciziei nr. 1807 din 17 octombrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, în sensul de a se pronunța și asupra capătului de cerere accesoriu ce vizează cheltuielile de judecată, constând în onorariul de avocat.

În motivarea cererii formulate, petenții au arătat că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra capătului de cerere accesoriu vizând cheltuielile de judecată, întrucât din conținutul hotărârii nu rezultă că s-a luat act de solicitarea intimaților-reclamanți, în sensul că aceștia urmează să le ceară pe cale separată, pentru toate fazele procesuale.

Examinând cererea de completare a dispozitivului, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".

Termenul de 15 zile are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

În speță, petenții C. și D. au transmis cererea de completare a dispozitivului, prin e-mail, la data de 16 ianuarie 2020, astfel cum rezultă din actele dosarului, iar decizia al cărei dispozitiv se solicită a fi completat a fost pronunțată la 17 octombrie 2019.

Față de data pronunțării hotărârii, respectiv 17 octombrie 2019, s-a constatat că termenul de 15 zile înăuntrul căruia trebuia să fie formulată cererea de completare a dispozitivului, calculat potrivit art. 181 și art. 182 C. proc. civ., a fost depășit, astfel încât a intervenit sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 alin. (1) din același cod.

Totodată, Înalta Curte a notat că petenții din prezenta cauză nu au solicitat repunerea în termen și nici nu au invocat vreo împrejurare care să dovedească faptul că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Pe cale de consecință, reținând că petenții C. și D. nu și-au îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului prevăzut de lege, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea privind completarea dispozitivului deciziei nr. 1807 din 17 octombrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea formulată de petenții C. și D. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 1807 din 17 octombrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2020.