ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2340/2019

HOTĂRÂRE
10.12.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2340/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 decembrie 2006 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș sub nr. x/2006, astfel cum a fost precizată la 15 iunie 2011, A., în calitate de președinte al Obștii Moșnenilor Argeșeni a formulat plângere împotriva Comisiei Județene Argeș pentru aplicarea legilor fondului Funciar, Comisiei Locale Curtea de Argeș pentru aplicarea legilor fondului Funciar și Comisiei Locale Mușătești pentru aplicarea legilor fondului Funciar, solicitând anularea Hotărârii nr. 123 din 26 octombrie 2006 și reconstituirea în integralitate și pe fostul amplasament a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren cu vegetație forestieră și pășune deținute pe raza celor două localități.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 247/2005.

Prin Sentința civilă nr. 1337 din 14 noiembrie 2012, Judecătoria Curtea de Argeș a respins excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității de reprezentant al petentei a numitului A. și lipsei interesului petentei în promovarea plângerii, excepții invocate de Comisia Locală Curtea de Argeș de Fond Funciar și de intervenienta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - prin Direcția Silvică Argeș. A admis în parte plângerea formulată de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președintele obștei A., a desființat Hotărârea nr. 123 din 26 octombrie 2006 a Comisiei Județene Argeș de Fond Funciar, în ceea ce o privește pe petentă și i-a reconstituit acesteia dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1.055,73 ha teren cu vegetație forestieră și 206,11 ha pășune aflate în administrarea Ocolului Silvic Curtea de Argeș, în U.P. I Tutana, U.P. II Cicănești și U.P. IV Zigoneni. A obligat-o pe intimata Comisia Locală Curtea de Argeș de Fond Funciar să înainteze intimatei Comisia Locală Mușătești de Fond Funciar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de petentă pentru diferența de 134 ha pădure și 239,89 ha pășune, suprafețe aflate în administrarea Ocolului Silvic Mușătești. Totodată, a respins cererea de intervenție formulată de intervenienta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - prin Direcția Silvică Argeș și le-a obligat, în solidar, pe intimatele Comisia Locală Curtea de Argeș și Comisia Județeană Argeș de Fond Funciar să plătească petentei 10.036 RON cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând onorariu expert.

Împotriva sentinței sus-menționate au declarat recursuri atât reclamanta Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președintele obștei B., cât și pârâta Comisia Locală de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și intervenienta Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Prin Decizia civilă nr. 2662/2013 din 20 noiembrie 2013, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins ca nefondat recursul declarat de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președinte B. împotriva sentinței civile nr. 1337 din 14 noiembrie 2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș, în contradictoriu cu intimata-recurentă-intervenientă Regia Națională a Pădurilor Romsilva, cu intimata-recurentă-pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și cu intimata Comisia Județeană de Fond Funciar.

A admis recursurile formulate de recurenta-intimată-intervenientă Regia Națională a Pădurilor Romsilva și de recurenta-intimată-pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș, în contradictoriu cu intimata-recurentă-reclamantă Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președinte B. și cu intimata-pârâtă Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, declarate împotriva aceleiași sentințe, pe care a modificat-o în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiate. Totodată, a admis cererea de intervenție principală formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva și a obligat-o pe petentă către intervenientă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 9.920 RON, în fond și recurs.

Prin cererea înregistrată la 21 mai 2015 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș sub nr. x/2015, reclamanții C., D., E., reprezentată de F., G., reprezentat de F., H., I., J., K., L., M., N., O., P., B., Q., R. T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. GG., HH., II. prin procurator JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ. și H., reprezentanți legal de RRR., în calitatea de procurator pentru toți reclamanții, le-au chemat în judecată pe pârâtele Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președinte B. și Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria municipiului Curtea de Argeș, prin reprezentant legal, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să o oblige pe pârâta Obștea Moșnenilor Argeșeni să le respecte dreptul de proprietate și liniștită posesie asupra terenurilor în suprafață totală de 352,88 ha teren vegetație forestieră, situat în municipiul Curtea de Argeș, ce a făcut obiectul hotărârilor de validare ale Comisiei Județene Argeș, respectiv H.C.J. nr. 599/05.09.2002, H.C.J. nr. 957/15.05.2003, H.C.J. nr. 1204/20.11.2003 și H.C.J. nr. 1586/23.09.2004 și H.C.J. nr. 123/26.10.2006, anexa 37 și să anuleze procesele-verbale de punere în posesie nr. x/02.02.2008 și nr. y/01.02.2010, ambele emise în mod nelegal, cu încălcarea dispoziției legilor fondului funciar în favoarea pârâtei Obștea Moșnenilor Argeșeni. De asemenea, reclamanții au solicitat să fie obligată Comisia locală de fond funciar să întocmească pe numele lor, ca titulari ai dreptului de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie pentru suprafața de 362,88 ha și să înainteze documentația prealabilă, necesară emiterii titlurilor de proprietate, în temeiul legilor fondului funciar, către comisia Județeană Argeș, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997.

Prin Sentința civilă nr. 921/2016 din 20 iulie 2016, Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepția lipsei interesului, invocată de pârâta Obștea Moșnenilor Argeșeni cu privire la capetele de cerere referitoare la constatarea nulității proceselor-verbale de punere în posesie nr. x/02.02.2008 și nr. y/01.02.2010 și a respins aceeași excepție cu privire la celelalte capete de cerere.

A respins capătul de cerere privind nulitatea proceselor-verbale de punere în posesie nr. x/02.02.2008 și nr. y/01.02.2010 ca lipsit de interes.

A respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C., D., E., reprezentată de F., G., reprezentat de F., SSS., H., I., J., K., L., M., N., O., P., B., Q., R., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., prin procurator JJ., KK., LL., MM., NN., toți reprezentați de procurator RRR., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ. și H., reprezentanți legal de RRR., în calitate de procurator, împotriva pârâților Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președinte B., Comisia Locală de Fond Funciar de pe lângă Primăria Municipiului Curtea de Argeș, prin reprezentant legal.

Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de RRR. în nume propriu și în calitate de procurator al intervenientei TTT..

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții G., reprezentat de F., E., reprezentată de F., C., D., G., reprezentat de F., H., I., J., K., L., M., N., O., P., B., Q., R., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II. prin procurator JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., apelant YY., apelant ZZ., apelant AAA., apelant BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., H., RRR., procurator pentru toți reclamanții, RRR., în nume propriu și pentru intervenienta TTT. și SSS..

Prin Decizia nr. 523/2017 din 8 februarie 2017, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins apelul ca nefondat.

La 3 aprilie 2017, Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin reprezentant legal B., în temeiul dispozițiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ. a formulat cerere de revizuire a Deciziei civile nr. 523/2017 din 8 februarie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă, susținând că este potrivnică Deciziei civile nr. 2662/2013 din 20 noiembrie 2013, pronunțată de același tribunal.

Prin Decizia civilă nr. 2550/2017 din 25 septembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins cererea de revizuire ca fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei decizii, revizuenta Obștea Moșnenilor Argeșeni, prin președintele obștei B. a declarat recurs, fără să indice vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În motivare, recurenta a susținut, în esență, că decizia atacată este nelegală prin raportare la temeiurile însele de drept pe care instanța și-a fondat soluția, respectiv față de prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8, raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Detaliind, autoarea căii de atac a susținut că, în speță, termenul de 30 de zile pentru declararea căii extraordinare de atac de retractare ar începe să curgă nu de la rămânerea definitivă, respectiv de la pronunțarea ultimei hotărâri, așa cum statuează art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci de la comunicarea acesteia, având în vedere că pe calea revizuirii pentru hotărâri potrivnice se cenzurează respectarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate, iar prin art. 430 alin. (2) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 legiuitorul a instituit autoritatea de lucru judecat nu doar cu privire la dispozitivul unei hotărâri, ci și cu privire la considerentele acesteia. Din această perspectivă, recurenta a susținut că, neputând cunoaște cuprinsul hotărârii decât după comunicarea acesteia, termenul de revizuire pentru încălcarea autorității de lucru judecat a considerentelor primei hotărâri ar trebui să curgă de la această dată.

În considerarea acestor susțineri, revizuenta Obștea Moșnenilor Argeșeni a solicitat admiterea recursului formulat, desființarea deciziei atacate și trimiterea cauzei către Curtea de Apel Pitești pentru soluționarea pe fond a căii de atac de retractare, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-intervenientă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 2 iulie 2019, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 08 și 09 iulie 2019.

În urma comunicării raportului, recurenta Obștea Moșnenilor Argeșeni a depus un punct de vedere prin care a achiesat la concluziile acestuia, iar intimata Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș a depus note scrise prin care a reiterat susținerile din întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prealabil, se reține că susținerile recurentei potrivit cărora termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. trebuia calculat de la data comunicării hotărârii atacate cu revizuire și nu de la data rămânerii definitive, se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din același act normativ.

În legătură cu momentul de la care trebuie calculat acest termen, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., conform cărora, "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

Curtea Constituțională a statuat că prin calculul termenului de la momentul pronunțării hotărârii, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele hotărârii atacate, nu se aduce atingere dispozițiilor constituționale și celor ale Convenției Europene a Drepturilor Omului care reglementează dreptul la un proces echitabil. Argumentele Curții au vizat faptul că în procedura revizuirii hotărârea atacată nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării ei, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării hotărârii, motiv pentru care formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc dreptul la apărare sau liberul acces la justiție al revizuentului.

În speță, ultima hotărâre pretins potrivnică - Decizia civilă nr. 523/2017 a Tribunalului Argeș, secția Civilă - a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, a rămas definitivă la data pronunțării, respectiv la 8 februarie 2017, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la alin. (2) teza finală al aceluiași articol C. proc. civ., fiind pronunțată în apel, într-un litigiu întemeiat pe legile fondului funciar (Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005).

Așadar, termenul imperativ de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 8 februarie 2017.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Cum termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 8 februarie 2017, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire a fost la 8 martie 2017.

În aceste condiții, instanța supremă constată că formularea cererii de revizuire la 3 aprilie 2017 s-a făcut cu nerespectarea termenului imperativ de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ.

Pe cale de consecință, nerespectarea acestui termen a atras decăderea părții din dreptul de a exercita calea de retractare a revizuirii întemeiate pe motivul contrarietății, conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, soluția de respingere ca tardivă a cererii de revizuire întemeiate pe motivul contrarietății este legală.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din același act normativ, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-revizuentă Obștea Moșnenilor Argeșeni împotriva Deciziei civile nr. 2550/2017 din 25 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-revizuentă Obștea Moșnenilor Argeșeni împotriva Deciziei civile nr. 2550/2017 din 25 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2741/2015
. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, în sensul de a exista identitate de părți, obiect și cauză. Cele două hotărâri nu sunt identice sub aspectul aceste
ÎCCJ 2018-03-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1324/2018
le de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 13 martie 2018.
ÎCCJ 2018-03-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1340/2018
, pe cale de consecință, le-a declarat ca fiind admisibile în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecata pe fond a acestora. 2.2. Analiza motivelor de casare invocate Exami
ÎCCJ 2011-05-09
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3777/2011
ului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Or, a reținut instanța că reclamanta nu a făcut dovada că promovat o astfel de acțiune în temeiul Legii nr. 1/2000. Pe de altă parte, a mai arătat că Regia Națională a Pădurilor R. SA a org
ÎCCJ 2024-11-21
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2654/2024
de constatare a nulității absolute a contractelor indicate a privit încheierea acestora cu un neproprietar, ca urmare a dobândirii de către aceasta a dreptului de proprietate, fiind invocat principiul anularii actului juridic subsecvent anu
Sursă