ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5336/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5336/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, SC
V. SA Argeș a solicitat, în cauza cu nr. 837/46/2010 ce privea o acțiune
formulată în contradictoriu cu pârâtele D.R.A.O.V. Craiova, A.N.V., D.J.A.O.V.
Argeș și A.N.A.F., restituirea cauțiunii de 144.155 RON consemnată la C.B. SA
la data de 9 iulie 2010.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința civilă
nr. 371/F-CONT din 31 octombrie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea și, în
consecință, a dispus restituirea cauțiunii consemnată în Dosarul nr.
837/46/2010, în cuantum de 144.155 RON, achitată conform ordinului de plată din
9 iulie 2010 și recipisei de consemnare din 9 iulie 2010 la C.B. - Sucursala
Pitești.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea a reținut că prin Sentința nr. 162/F-CONT din 15 iulie 2010,
pronunțată în cauza de față, irevocabilă prin Decizia nr. 609 din 7 februarie
2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus suspendarea
executării Deciziei de impunere nr. 3 din 4 august 2009 emisă de D.J.A.O.V.
Argeș în privința sumei totale de 2.157.987 RON (accize și majorări de
întârziere), pentru care A.N.A.F. - D.G.S.C. dispusese prin Decizia nr.
452/2009 suspendarea soluționării contestației administrative formulate de SC
V. SA Argeș. Și s-a mai s-a dispus obligarea A.N.A.F. - D.G.S.C. să soluționeze
contestația administrativă respectivă.
La 12 aprilie 2012
A.N.A.F. - D.G.S.C. a transmis D.G.F.P. Argeș contestația administrativă
sus-menționată, în vederea soluționării acesteia, iar prin Decizia nr. 124 din
28 iunie 2012 D.G.F.P. Argeș a soluționat contestația, dispunând desființarea
Deciziei de impunere nr. 3 din 4 august 2009 pentru suma totală de 2.142.353
RON (accize și majorări de întârziere) și a respins-o pentru suma totală de
15.634 RON (accize și majorări de întârziere).
Curtea a constatat
că, în privința sumei de 2.142.353 RON, fondul cauzei a fost rezolvat prin
Decizia administrativă nr. 124 din 28 iunie 2012, care a desființat decizia de
impunere pentru respectiva sumă.
A mai constatat că
organele vamale și cel fiscal nu au formulat cerere de despăgubiri în termen de
30 de zile de la data expirării celor 60 de zile în care actul administrativ
putea fi contestat în justiție, iar, pe de altă parte, desființarea unui act
confirmă justețea suspendării executării lui și acoperă orice pretins
prejudiciu.
A mai concluzionat
că, în condițiile în care Decizia nr. 124 din 28 iunie 2012 nu a fost
contestată în justiție de către reclamantă în termenul de 60 de zile menționat
în art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în privința sumei 15.634 RON, a
cărei plată a fost impusă reclamantei, actul administrativ este definitiv, cu
consecința încetării de drept a suspendării executării deciziei de impunere la
împlinirea celor 60 de zile.
Cererea de recurs
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs D.R.A.O.V. Craiova în nume propriu și în numele și
pentru A.N.V. și în numele și pentru D.J.A.O.V. Argeș, solicitând modificarea
acesteia în sensul respingerii cererii de restituire a cauțiunii.
În motivarea
recursului, s-a reluat istoricul litigiului și s-a susținut că în speță nu sunt
îndeplinite cerințele impuse de art. 723
1
alin. (3) prima teză C.
proc. civ.
S-a mai susținut că,
în condițiile în care intimata se află în insolvență, ca efect al incidenței
art. 36 din Legea nr. 85/2006, autoritatea fiscală și autoritatea vamală nu mai
aveau posibilitatea legală de a uza de prevederile art. 723
1
alin.
(3) C. proc. civ.
Analizând recursul
formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale
aplicabile în materie, precum și față de dispozițiile art. 304
1
C.
proc. civ., Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
Cauțiunea a cărei
restituire a fost solicitată de către intimata-reclamantă a fost plătită de
aceasta în cuantum de 144.155 RON, ca urmare a formulării unei acțiuni în
contencios administrativ, prin care s-a solicitat suspendarea executării
Deciziei de impunere nr. 3 din 4 august 2009 emisă de D.J.A.O.V. Argeș.
Prin Sentința civilă
nr. 162/F/2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, rămasă irevocabilă prin
Decizia civilă nr. 609/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
contencios administrativ și fiscal, s-a dispus suspendarea executării Deciziei
de impunere nr. 3/2009 în privința sumei totale de 2.157.987 RON. Prin aceeași
sentință s-a dispus și obligarea A.N.A.F. - D.G.S.C. să soluționeze pe fond
contestația administrativă formulată împotriva aceleiași decizii de impunere.
Ulterior, prin
Decizia nr. 124/2012 D.G.F.P. Argeș a soluționat contestația administrativă și
a dispus desființarea Deciziei de impunere nr. 3/2009 pentru suma de 2.142.353
RON.
Soluția pronunțată în
contestație, fiindu-i favorabilă intimatei-reclamante, aceasta nu a mai
formulat acțiunea în justiție. Așa fiind, Decizia de impunere nr. 3/2009 a
cărei executare a fost suspendată prin Sentința civilă nr. 162/F/2010 pentru
suma de 2.157.984 RON și pentru care intimata-reclamantă SC V. SA Argeș a
plătit cauțiunea, a fost desființată pentru suma mai sus indicată, fiind astfel
rezolvat fondul cauzei.
Ca atare, în mod
corect, instanța de fond a reținut că în cauză devin incidente dispozițiile
art. 723
1
alin. (3) C. proc. civ., în raport de care cauțiunea
trebuie restituită, recurenta-pârâtă neformulând nicio cerere de despăgubire în
termenul de 30 de zile prevăzut de același text de lege.
Totodată, Curtea
urmează a reține că susținerea recurentei-pârâte în sensul că
intimata-reclamantă se află în insolvență și că din această cauză nu a putut
formula cerere de plată a despăgubirilor în condițiile art. 723
1
alin. (3) C. proc. civ., este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Sub acest aspect,
urmează a se constata că o cerere de despăgubire pentru perioada în care
executarea deciziei de impunere a fost suspendată, nu putea fi formulată de
organul vamal sau fiscal, deoarece desființarea unui act administrativ (ceea ce
s-a produs prin Decizia nr. 124/2012 a D.G.F.P. Argeș) confirmă justețea
suspendării executării lui și acoperă în acest fel orice pretins prejudiciu.
În consecință, în
raport de cele mai sus reținute și în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de D.R.A.O.V. Craiova, D.J.A.O.V. Argeș și A.N.V. împotriva Sentinței
civile nr. 371/F-CONT din 31 octombrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția a
II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 mai 2013.
Procesat de GGC - AS