ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2011/2019

HOTĂRÂRE

07.11.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2011/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 16.10.2018, reclamanta A. - reprezentant legal al minorei A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună suplinirea consimțământului acestuia din urmă, în vederea emiterii pașaportului de către Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor, pentru minora C.

Judecătoria Rădăuți, prin Sentința civilă nr. 879/27.03.2019 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, reținând în motivarea soluției de declinare faptul că, întrucât pârâtul are domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, în raport de dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza.

Astfel învestită, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, prin Sentința civilă nr. 3061/19.09.2019, la rândul său, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți și, în temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competență, l-a înaintat, spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a apreciat a fi incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., acțiunea dedusă judecății fiind de cerere privind ocrotirea persoanei fizice.

Instanța a reținut prevederile art. 483 alin. (1) C. civ., potrivit cărora, "Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți", precum și cele ale art. 486 C. civ., care prevede că, ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor părintești, instanța de tutelă va hotărî în acord cu interesul superior al copilului.

Din prevederile art. 17 din Legea nr. 248/2005 rezultă că dreptul părintelui de a consimți la eliberarea pașaportului pentru copilul minor reprezintă o prerogativă conferită de exercițiul autorității părintești, toate măsurile luate de părinți fiind necesar a fi exercitate exclusiv în interesul superior al copilului, pentru ocrotirea acestuia.

S-a apreciat că acțiunea ce are ca obiect soluționarea neînțelegerii dintre părinți cu privire la eliberarea pașaportului minorei reprezintă o cerere privind ocrotirea persoanei fizice, dată de C. civ. în competența instanței de tutelă, conform art. 486 C. civ.

Astfel, competența teritorială de soluționare revine instanței prevăzute de art. 114 C. proc. civ., respectiv instanței de la domiciliul persoanei ocrotite.

Având în vedere că minora C. are domiciliul în Rădăuți, în raport de dispozițiile art. 114 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și a declinat în favoarea Judecătoriei Rădăuți competența de soluționare a cererii.

Conflictul negativ de competență a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 30 septembrie 2019, fiind fixat termen pentru soluționarea acestuia la 7 noiembrie 2019.

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, pentru considerentele care succed:

Reclamanta a învestit instanța cu o cerere având ca obiect suplinirea consimțământului pârâtului, în vederea emiterii pașaportului de către Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor, pentru minora C.

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...)" iar potrivit art. 107 din același cod, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. prevede:

"dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, eliberarea pașaportului electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului sau atunci când unul dintre părinți se află în imposibilitate de a-și exprima voința, se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Dreptul părintelui de a consimți la eliberarea pașaportului pentru copilul minor reprezintă o prerogativă conferită de exercițiul autorității părintești, iar acțiunea ce are ca obiect soluționarea neînțelegerii dintre părinți cu privire la eliberarea pașaportului minorului reprezintă o cerere privind ocrotirea persoanei fizice, dată de C. civ. în competența instanței de tutelă, conform art. 486 C. civ.

În raport de aceste considerente, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competență teritorială generală.

Așa fiind, competența teritorială de soluționare revine instanței prevăzute de art. 114 C. proc. civ., respectiv instanței de la domiciliul persoanei ocrotite.

Având în vedere că minora C. are domiciliul în Rădăuți și ținând seama de caracterul imperativ al dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., ce consacră o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul persoanei ocrotite, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți.