ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 391/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 523/ F din 07 august

2012 pronunțată de Tribunalul

București,

secția a Il-a penală, în dosarul nr. 26990/3/2012, în baza art. 403

C. proc. pen., a fost respinsă cererea de

revizuire a sentinței penale

nr. 47/

F din 21 ianuarie 2010 a Tribunalului București, secția a Il-a penală,

definitivă

prin decizia penală nr.

343 din 01 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

formulată

de revizuentul P.M., ca inadmisibilă.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost

obligat revizuentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a

reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 47 din 21 ianuarie 2010

pronunțată de către Tribunalul

București,

secția a Il-a penală, în dosarul nr. 2188/3/2009, modificată prin

decizia penala nr. 107 din 13 mai 2010 a Curții de

Apel București, secția I penală,

definitivă prin decizia nr. 343 din 01

februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

s-a dispus, în baza art. 194 alin. (l) C. pen., raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000

condamnarea

inculpatului P.M. la 3 ani închisoare cu aplicarea

art. 71 și 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) și c)

C. pen.; în baza art. 65 C. pen. și s-a aplicat inculpatului pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. (l)

lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea

pedepsei principale.

Prin cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a)

C. proc. pen., condamnatul P.M. a solicitat, în esență,

reaprecierea

materialului probator, învederând faptul că în mod eronat s-a

reținut că revizuentul condamnat ar fi șantajat

partea vătămată P.F.,

zis „B.”,

solicitându-i să plătească numitului l.P.A.

despăgubirile datorate agresiunii

la care acesta a fost supus în Grecia, în

realitate,

P.F. fiind cel care i-a pus viața în pericol numitului l.

P.A. în Grecia.

În raport de motivele invocate și având în vedere

dispozițiile art. 394 C. proc. pen., Tribunalul a reținut că reaprecierea

materialului probator nu

se poate

realiza în calea extraordinară de atac a revizuirii, aceasta având ca

finalitate anularea unei hotărâri definitive ca

urmare a descoperirii unor fapte

sau

împrejurări necunoscute instanței, deci inexistente în materialul probator

aflat la dosarul cauzei și nu se poate obține o prelungire a probațiunii pentru

fapte cunoscute de instanțe în momentul judecării cauzei.

În acest sens, a constatat că aspectele vizând

actele de violența fizică

exercitate de numitul P.F. împotriva numitului

l.P.A.

au fost cunoscute instanțelor legal

investite cu soluționarea cauzei, ele fiind

relevate atât de revizuentul

P.M. cât și de inculpatul I.P.A.

În concluzie, Tribunalul a constatat că aspectele

învederate de petent în

cuprinsul cererii de revizuire, analizate

coroborat cu întregul material

administrat

în cauză nu sunt elemente noi, necunoscute instanțelor legal

învestite

cu soluționarea fondului sau a căilor de atac promovate în cauză și

nici nu pot conduce la pronunțarea unei soluții

contrare celei reținute în

dispozitivul sentinței a cărei revizuire se

solicită și, în consecință, motivele

invocate

de petent nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute expres

si

limitativ de art. 394 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a

declarat apel revizuentul

P.M.,

solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și,

pe

fond, admiterea cererii de revizuire, formulate în baza art. 394 alin. (1) lit.

a)

C. proc. pen., întrucât au apărut fapte

noi care nu au fost cunoscute

de instanță, la judecarea cauzei.

Prin decizia penală nr. 279/ A din 17 octombrie

2012, Curtea de Apel

București,

secția I penală, a respins apelul formulat de revizuientul condamnat

P.M., ca nefondat, apreciind că, în mod corect,

instanța de fond a

constatat că

motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile de

revizuire expres și limitativ prevăzute de art.

394 alin. (l) C. proc. pen.

Curtea a apreciat că, în speță, aspectele

învederate de revizuent,

respectiv

actele de violența fizică exercitate de numitul P.F. împotriva

numitului I.P.A., nu reprezintă „elemente noi”, în

înțelesul

textului de lege mai sus

menționat, necunoscute instanțelor legal învestite cu soluționarea fondului sau

a căilor de atac promovate în cauză și nici nu pot

conduce la pronunțarea unei soluții contrare, ci

vizează o reapreciere a materialului probator, solicitându-se astfel o

prelungire a probatoriului, ceea

ce este inadmisibil pe calea

revizuirii.

Împotriva deciziei penale nr. 279/ A din 17

octombrie 2012 a Curții de

Apel

București, secția I penală, a declarat recurs revizuentul condamnat

P.M.,

criticând hotărârea atacată pentru netemeinicie și ne/egalitate.

În

ședința

publică de la termenul de judecată din 4 februarie 2013, în

fața Înaltei Curți de Casație și Justiție,

revizuentul condamnat P.M. a declarat că înțelege să își retragă recursul

formulat împotriva deciziei penale

nr.

279/ A din 17 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală,

pronunțată

în dosarul nr. 26990/3/2012 (2707/2012).

Având în vedere manifestarea de voință a

revizuientului condamnat în

sensul

retragerii cererii de recurs și constatând îndeplinite condițiile legale

prevăzute de art. 385

4

alin. (2)

coroborat cu art. 369 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte va lua act

de retragerea recursului declarat de

revizuientul

condamnat P.M. împotriva deciziei penale nr. 279/ A din

17 octombrie 2012 a Curții de Apel București,

secția I penală, pronunțată în

dosarul nr. 26990/3/2012 (2707/2012).

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

revizuientul condamnat va

fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de

retragerea recursului declarat de revizuientul condamnat P.M. împotriva

deciziei penale nr. 279/ A din 17 octombrie 2012 a Curții de Apel București,

secția I penală.

Obligă

recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 4 februarie 2013.