ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3670/2012

Asupra recursurilor de față; Prin sentința penală 177 din 27 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția penală, au fost respinse cererile formulate de inculpații G.A. și G.N.E., prin apărători, de achitare în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. În baza art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.N.E., la 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.N.E. la 15 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.N.E. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a si lit. b) C. pen.

pe o durată de 5 ani. În baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., prin aceeași sentință, a fost condamnat inculpatul G.A., la 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. condamnă pe inculpatul G.A. la 15 ani închisoare. În baza art. 33 - 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.A. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat măsura degradării militare inculpatului G.A. S-a luat a act că nu se impune aplicarea art. 67 C. pen., cu privire la inculpatul G.N.E. S-a lat act că partea vătămată I.D.V. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: La data de 30 aprilie 2009, ora 20, organele de poliție din cadrul IPJ Călărași au fost sesizate de numitul E.I.M. din comuna Șoldanu, județul Călărași, cu privire la faptul că unchiul său l.I., persoană în vârstă și bolnavă nu a mai fost văzută de două zile la locuința sa, din comuna Șoldanu, sat Negoești, județul Călărași.

În urma cercetării efectuate la fața locului, într-o cameră a locuinței a fost găsit sub un pat cadavrul numitului l.I., în poziția decubit dorsal, tăblia patului fiind sprijinită în zona sternală, comprimând toracele, victima prezentând multiple semne de violență pe corp. Cu ocazia necropsiei, s-a stabilit că moartea numitului I.I. poate data din 28 aprilie 2009, a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice urmare unei comprimări toraco - pulmonare, iar leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu cor dur și comprimare între două planuri dure. S-a stabilit că inculpații G.A. si G.N.E., tată și fiu, vizitau frecvent victima I.I., aflându-se în relații apropiate, victima fiind nașul de cununie al inculpatului G.A.

De asemenea, din cercetările efectuate s-a stabilit că victima I.I., în vârstă de 55 ani, locuia singură într-un imobil pe raza satului Negoești comuna Șoldanu, jud. Călărași, fiind pensionar pe caz de boală și deplasându-se cu greutate. Din probatoriul administrat a rezultat că, în după amiaza zilei de 28 aprilie 2009, inculpații G.A. si G.N.E. au mers împreună la locuința victimei I.I. și i-au solicitat bani pentru a cumpăra băuturi alcoolice. Fiind refuzați de victimă, inculpații au lovit-o cu pumnii și picioarele, doborând-o la pământ, apoi au controlat-o în buzunare, sustrăgându-i o bancnotă de 5 lei. Ulterior, pentru a ascunde fapta, au introdus corpul victimei I.I. sub patul din dormitor si au trântit patul peste acesta, comprimându-l între structura de lemn a patului și podea, producându-i leziuni care au cauzat decesul.

După comiterea faptelor, inculpații au părăsit locuința victimei și au traversat șoseaua, intrând în magazinul A.F.V.M., de unde, cu banii sustrași, au cumpărat băuturi alcoolice. În data de 30 aprilie 2009, inculpatul G.N.E. a mers singur la locuința victimei I.I., pentru a vedea dacă fapta de omor a fost descoperită, a încuiat ușa de acces și a luat cheia asupra sa, fiind observat de mai multe persoane. Ulterior, în aceeași zi, organele de poliție au fost sesizate de E.I.M., cu privire la dispariția rudei sale, I.I., cadavrul acestuia fiind descoperit în propria locuință.

Din raportul medico legal de necropsie nr. 1216/A3/142 din 01 iunie 2010 emis de SML Călărași, a rezultat că, la examenul extern al cadavrului, s-au constatat numeroase leziuni traumatice, respectiv mentonier paramedian drept - excoriație de 3/2 cm; subclavicular drept si regiunea sternală - echimoză violacee de 12/7 cm, regiunea axilară anterioară dreaptă - echimoză violacee de 6/5 cm, hipocondrul stâng - echimoză violacee de 7/6 cm, față laterală braț drept 1/3 mijlocie - echimoză violacee de 4/4 cm, cot drept - excoriație de 2/2 cm, fesier drept - hematom de 5/4/0,2 cm, genunchi drept - excoriație de 1/1 cm, față anterioară gamba dreaptă - excoriație de 2/0,5 cm, genunchi stâng - echimoză violacee de 3/3 cm, față posterioară a toracelui, pe o suprafața de 22/18 cm, multiple echimoze violacee de forme si mărimi variate cu dimensiuni cuprinse între 1/1 si 6/3 cm, concluzionându-se că moartea numitului I.I.

a fost violentă, poate data din 28 aprilie 2009, s-a datorat asfixiei mecanice urmare a unei comprimări toraco - pulmonare, leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure. De asemenea, se concluzionează că sângele recoltat de la cadavrul lui I.I. nu conține alcool. S-a reținut că materialul probator administrat, în ambele faze ale procesului penal (urmărire penală și cercetare judecătorească), ținându-se seama și de declarația inculpatului G.N.E. - care audiat în faza de urmărire penală - a recunoscut comiterea infracțiunilor de omor și tâlhărie, precizând că la săvârșirea acestora a participat și tatăl său, inculpatul G.A., au dovedit cu certitudine săvârșirea infracțiunilor de către cei doi inculpați, precum și vinovăția acestora, motiv pentru care au fost respinse cererile de achitare formulate de cei doi inculpați, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc.

pen. Instanța de fond a concluzionat că - în drept - faptele inculpaților G.N.E. și G.A., care la data de 28 aprilie 2009, aflându-se în locuința numitului I.I. din comuna Șoldanu, sat Negoești, jud. Călărași, i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii si picioarele, deposedându-l prin violență de o bancnotă de 5 lei, iar pentru a ascunde săvârșirea acestei infracțiuni, au introdus corpul victimei sub un pat din locuință, comprfmându-l între pat și podea, producându-i leziuni care i-au cauzat decesul, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. și tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) si c) C. pen.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată fiecăruia dintre cei 2 inculpați, s-a avut în vedere vârsta acestora, lipsa antecedentelor penale, natura infracțiunilor săvârșite, modalitatea de comitere a acestora, poziția nesinceră a inculpaților, gradul sporit de pericol social al faptelor, urmarea produsă, respectiv moartea victimei, circumstanțe care au determinat aplicarea unor pedepse orientate către maximul general, cu executare în regim de detenție. Această modalitate de executare - arată instanța de fond - se impune, în vederea realizării scopului pedepsei așa cum este prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv preventiv si de reeducare a inculpaților. Împotriva sentinței Tribunalului Călărași au declarat apel inculpații G.N.E.

și G.A., criticând-o sub aspectul greșitei condamnări. Prin decizia penală nr. 99 din 28 martie 2012, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, apelurile declarate. S-a reținut că ansamblul probator a demonstrat că: în după amiaza zilei de 28 aprilie 2009, cei doi inculpați au mers împreună la locuința victimei I.I., pentru a-i cere bani pentru procurarea de băuturi alcoolice; cum victima nu a dat curs solicitării inculpaților, au lovit-o cu pumnii și picioarele, doborând-o la pământ, apoi au controlat-o în buzunare, de unde au sustras o bancnotă de 5 lei. Pentru a ascunde fapta, cei doi au introdus corpul victimei sub patul din dormitor, după care au trântit patul peste acesta, strivind-o între structura de lemn a patului și podea, acțiune care i-a provocat decesul.

Ulterior, după comiterea faptelor inculpații au părăsit locuința victimei, mergând în magazinul din apropiere, de unde, au cumpărat băuturi alcoolice, cu banii sustrași. După două zile, în data de 30 aprilie 2009, inculpatul G.N.E. a mers singur la locuința victimei I.I. pentru a vedea dacă fapta de omor a fost descoperită, a încuiat ușa de acces si a luat cheia asupra sa, fiind observat de mai multe persoane. Ulterior, în aceeași zi, organele de poliție au fost sesizate de E.I.M. cu privire la dispariția suspectă a rudei sale, I.I., cadavrul acestuia fiind descoperit în propria locuință. La dosarul cauzei, se află raportul de constatare tehnico științifică nr. 348513/A din 22 mai 2009, întocmit de IPJ Ialomița - Serviciul Criminalistic, din care rezultă că G.N.E.

și G.A. au fost examinați cu tehnica poligraf, fiindu-le adresate trei întrebări relevante. La întrebarea nr. 4 "Tu ai luat bani din casa lui I.I. în ziua de 28 aprilie 2009?", nr. 7 "Tu l-ai lovit pe I.I. în ziua de 28 aprilie 2009" si la întrebarea nr. 9 "Tatăl tău l-a băgat sub pat pe I.I. în ziua de 28 aprilie 2009", răspunsurile lui G.N.E. au fost negative. Conform interpretării specialiștilor, diagramele poligraf au evidențiat că răspunsurile lui G.N.E. la întrebările 4, 7 și 9, relevante cauzei, au produs note specifice comportamentului simulat în traseele fiziologice (inervare neuromusculară la nivel toracic si abdominal, bioelectric G.S.R, tensiune arterială), evidențiate în modificări ale nivelului de bază, creșteri de amplitudine si durată a curbei bioelectrice și modificarea tensiunii arteriale.

S-a subliniat de către specialistul psiholog că prezența modificărilor de trasee în raport cu răspunsurile date la întrebările relevante ale cauzei este interpretată ca reprezentând în mod cert neconcordanță, sub aspectul veridicității, între efectele întrebărilor resimțite în plan psiho - fiziologic si conținutul informațional, material faptic, pe care aceste răspunsuri îl susțin. De asemenea, raportul a concluzionat faptul că pentru răspunsurile numitului G.N.E. la întrebările relevante ale cauzei au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat. Cu aceeași tehnică fost examinat și inculpatul G.A., ocazie cu care i-au fost adresate următoarele întrebări relevante: nr. 4 "Tu ai luat bani din casa lui I.I.

în ziua de 28 aprilie 2009?", nr. 7 "Tu l-ai lovit pe I.I. în ziua de 28 aprilie 2009" si la întrebarea nr. 9 "Tatăl tău l-a băgat sub pat pe I.I. în ziua de 28 aprilie 2009", răspunsurile lui G.N.E. au fost negative. Ca în primul caz, interpretarea diagramelor poligraf a evidențiat că răspunsurile lui G.A. la întrebările 4, 7, 9, relevante cauzei, au produs note specifice comportamentului simulat în traseele fiziologice (inervare neuromusculară la nivel toracic si abdominal, bioelectric G.S.R, tensiune arterială), evidențiate în modificări ale nivelului de bază, creșteri de amplitudine si durată a curbei bioelectrice si modificarea tensiunii arteriale; s-a concluzionat că pentru răspunsurile lui G.A.

la întrebările relevante ale cauzei, au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat. Din raportul medico legal de necropsie nr. 1216/A3/142 din 01 iunie 2010, emis de SML Călărași, a rezultat că la examenul extern al cadavrului s-au constatat numeroase leziuni traumatice, concluzionându-se că moartea numitului I.I. a fost violentă, poate data din 28 aprilie 2009, s-a datorat asfixiei mecanice urmare a unei comprimări toraco - pulmonare, leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure, subliniindu-se că sângele recoltat de la cadavrul lui I.I. nu conține alcool. De asemenea, cei doi inculpați au fost supuși expertizării medico legale psihiatrice, s-a concluzionat că inculpatul G.A., cât și inculpatul G.N.E.

au avut discernământul faptelor comise păstrat în momentele comiterii infracțiunii, ambii având capacitatea de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor pe care le-au săvârșit. La fața locului, s-a efectuat și o cercetare locală, iar procesul verbal și planșa fotografică realizate au relevat împrejurările în care s-a produs infracțiunea și urmele găsite la fața locului, care se coroborează cu declarațiile inculpatului G.N.E. și ale martorilor audiați în cauză. De la locul faptei au fost ridicate obiectele purtătoare de urme biologice, precum și obiectele de îmbrăcăminte predate organelor de poliție de G.N.E. cu privire la care acesta a susținut că au fost purtate în momentul comiterii infracțiunii de omor, fiind supuse expertizării biocriminalistice; prin raportul de constatare tehnico științifică din 15 iulie 2009 întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.

s-a concluzionat că pe pantalonii predați de inculpatul G.N.E. a fost identificat sânge uman, însă această probă nu a putut fi valorificată, din cauza cantității insuficiente de ADN matriță, aceleași concluzii fiind formulate și în cazul urmelor de contact ridicate de pe fruntea și mâinile victimei. Dovezile analizate nu au fost infirmate în nici un mod, se coroborează și se completează, fiind confirmate de inculpatul G.N.E. care, în faza de urmărire penală a recunoscut, în totalitate, faptele, precizând - totodată - că la săvârșirea acestora a participat și tatăl său, inculpatul G.A. Deși la cercetare judecătorească, inculpatul G.N.E.

nu a mai recunoscut faptele, depoziția sa nu a fost reținută de instanță, susținerile acestuia în sensul că la momentul audierii realizate de organele de urmărire penale s-au exercitat presiuni fizice si psihice asupra sa nefiind dovedite, câtă vreme inculpatul nu a formulat plângere împotriva modului în care s-au administrat probele în această fază procesuală. Totodată, nu s-au produs dovezi cu privire la pretinsa atitudine abuzivă a anchetatorilor, de natură să influențeze probatoriul. Din declarațiile martorilor V.G. și S.F., rezultă că au participat ca martori asistenți la audierea inculpatului G.N.E., împrejurare în care au auzit că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor împreună cu tatăl său G.A., descriind cele întâmplate, fără a fi exercitate asupra lui presiuni fizice sau psihice.

Susținerile inculpatului G.E.N. - în sensul că în ziua de 28 aprilie 2009 nu s-ar fi aflat în locuința victimei, ci la muncă la o anumită persoană din sat - sunt lipsite de suport probator, fiind contrazise de probele administrate în cauză; astfel, martorul E.M. (persoana la care susține inculpatul G.E. că a lucrat în ziua de 28 aprilie 2009) nu a putut preciza dacă în ziua respectivă inculpatul s-a aflat la el, întrucât au trecut mai mult de 3 ani.

Acest martor nu a fost audiat în faza de urmărire penală, întrucât inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și nu a susținut varianta prezentată în fața instanței; mai mult, această apărare a inculpatului că ar fi fost plecat în ziua respectivă la muncă, este contrazisă și de declarația numitei G.Ș., mama inculpatului, care a declarat că în ziua respectivă acesta nu a fost plecat din domiciliu, iar martora V.G., vânzătoare la un magazin aflat în fața locuinței victimei, a arătat că acesta se afla la locul și timpul comiterii crimei, alături de tatăl său. În plus, din coroborarea declarațiilor inculpatului G.E.N. cu datele conținute în raportul medico legal de necropsie nr. 1216/A3/142 din 1 iunie 2010, emis de S.M.L.

Călărași a rezultat că victima I.I. a fost agresată înainte de deces, în circumstanțele descrise de inculpat, iar poziția în care a fost găsit cadavrul, în decubit dorsal, cu mâinile întinse pe lângă corp, arată că la comiterea faptei au cooperat două persoane, o singură persoană neputând să introducă victima sub pat și apoi să-l trântească peste trupul acesteia obiectul respectiv. Declarațiile inculpatului G.E.N. de la urmărirea penală se coroborează cu cele ale martorei V.G., precum și cu datele conținute în raportul medico legal de necropsie, rezultând că inculpatul G.A. a participat în data de 28 aprilie 2009, la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Astfel, martora V.G. a precizat că, în ziua de 28 aprilie 2009, în timp ce era în magazinul unde lucra ca vânzătoare, i-a văzut în jurul orelor 15 - 15,30 pe cei doi inculpați ieșind din curtea locuinței victimei și traversând șoseaua certându-se, după care au intrat în magazin, de unde G.A.

a cumpărat o sticlă de vin pentru care a plătit cu bancnota de 5 lei; a mai arătat martora că tatăl și fiul (inculpații) veneau adeseori în curtea victimei, ajutând-o la treburile gospodărești, subliniind că, în ziua respectivă, nu a văzut nicio altă persoană ieșind sau intrând în curtea victimei, în afară de cei doi inculpați. Testul ADN nu a putut fi realizat din motive obiective nefiind suficientă cantitatea de ADN matriță ridicată de pe obiectele expertizate; însă pe pantalonii inculpatului G.E.N., au fost descoperite urme de sânge uman, ceea ce întărește convingerea cu privire la comiterea de către acesta a infracțiunilor de tâlhărie și omor. Împotriva deciziei penale nr. 99 din 28 martie 2012 a Curții de Apel București au declarat recurs inculpații G.N.E.

și G.A., invocând cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 385 9 pct. 6 și 18 C. proc. pen. Examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: Soluția de condamnare a celor doi inculpați G.A. și G.N.E., dispusă de instanța de fond și confirmată în apel se fundamentează în esență pe testul poligraf, raportul medico-legal de necropsie, procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului G.N.E. date în faza de urmărire penală și ale martorei V.G. Testul poligraf, ale cărui concluzii sunt detaliate în cuprinsul deciziei pronunțate în apel, nu se regăsește printre mijloacele de probă enumerate în art. 64 alin. (1) C. proc.

pen., care să constate elemente de fapt ce pot servi ca probă. Raportul medico-legal de necropsie a stabilit că moartea victimei I.I. a fost violentă, s-a datorat asfixiei mecanice, urmare a unei comprimări toraco-pulmonare. Leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu corp dur și comprimare între două planuri dure. Prin procesul verbal de cercetare la fața locului s-au făcut constatări cu privire la situația locului săvârșirii infracțiunii - locuința victimei, fiind ridicate urme biologice de pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei I.I., inculpaților, de la victimă - mâna dreaptă, mâna stângă, bărbie, gât și de pe bucata de pânză de pe tăblia patului. Inculpatul G.N.E. în faza de urmărire penală a recunoscut faptele de omor și tâlhărie, precizând că la săvârșirea lor a participat și tatăl său G.A., pentru ca ulterior, să-și retracteze declarația, iar martora V.G.

a relatat că la 28 aprilie 2009, orele 15.00 - 15:30, i-a văzut pe cei doi inculpați ieșind din curtea locuinței victimei. De menționat că inculpații împreună cu martora G.Ș. vizitau frecvent victima, aceasta fiind nașul de cununie al inculpatului G.A. și martorei G.Ș. Pe de altă parte, prin raportul de constatare tehnico-științifică din 15 iulie 2009, s-a concluzionat că urmele prelevate de pe puloverul victimei este de sânge uman și aparțin victimei; urmele prelevate de pe tenișii ridicați de la inculpatul G.N. nu sunt de sânge, urmele prelevate de pe bluza inculpatului G.N. sunt de sânge uman și aparțin acestuia, urma prelevată de pe blue-jeanșii inculpatului G.N. conține sânge uman; urma prelevată de pe bucata de pânză a tăbliei patului pot aparține victimei, urmele prelevate de la nivelul frunții și mâinilor victimei nu au putut fi identificate datorită cantității insuficiente de ADN.

De asemenea, raportul de expertiză medico-legală - examen ADN- a concluzionat că analiza genetică a microurmelor biologice de la nivelul materialului textil al tăbliei patului a pus în evidență profile genetice mixte, ce provin din amestecul de material biologic de la minim două persoane, dintre care minim două sunt de sex masculin. Caracterele genetice din profilele ADN de referință autozomale și cromozomiale Y aparținând inculpaților G.A. și G.N.E. nu se găsesc evidențiate în amestecuri. Contribuitorul majoritar al amestecurilor evidențiate pe materialul textil este un bărbat necunoscut, altul decât victima I.I. sau suspecții G.A. și G.N.E. Așadar, probele științifice, constând în expertiza ADN atestă existența unor microurme biologice identificate la nivelul textil al tăbliei patului victimei, dar care provin de la două persoane de sex masculin, (neidentificate în proces) altele decât victima și inculpații G.A.

și G.N.E. De asemenea, pe obiectele de îmbrăcăminte, fruntea, mâinile, bărbia și gâtul victimei nu au fost identificate urme biologice ale vreunui inculpat, după cum pe obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului G.N.E. nu au fost relevate urme biologice (sânge, păr) aparținând victimei. Se constată că instanța de apel nu a examinat real, efectiv susținerile inculpaților, ci a realizat o analiză formală, globală a motivelor recurenților, care și-au susținut nevinovăția, contrar dispozițiilor art. 383 alin. (1) C. proc. pen. și art. 6 paragraf 1 din Convenție. Nu au fost expuse motivele pentru care probele științifice au fost înlăturate prin depoziția inculpatului G.N. dată la urmărirea penală și ulterior retractată, avându-se în vedere și dispozițiile art. 69 C. proc.

pen., care prevăd că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Cum probele reținute în dovedirea vinovăției celor doi inculpați, îndeosebi a inculpatului G.A. sunt insuficiente și nu pot conduce la o concluzie unică posibilă, aceea că inculpații au omorât și tâlhărit pe victima I.I. la data de 28 aprilie 2009, se impune ca instanța de apel, urmare a efectului devolutiv al apelului enunțat în art. 371 alin. (2) C. proc. pen., să examineze în afară de temeiurile invocate cauza sub toate aspectele de fapt și de drept. Anume, în procesul-verbal de cercetare la fața locului s-a menționat că din locuința victimei, de pe podeaua încăperii au fost ridicate mai multe cupoane de pensie, pe numele victimei pentru a fi tratate și examinate în vederea relevării urmelor papilare.

De asemenea, au fost ridicate urme papilare de pe suprafața unui scaun aflat în holul locuinței victimei și o bucată din cearșaful plăpumii ce prezenta urme ce păreau a fi de sânge. Niciuna dintre mijloacele de probă enumerate, deși ridicate nu au fost examinate pentru identificarea urmelor papilare. De aceea, se impune obținerea de relații de la parchet cu privire la mijloacele de probă ridicate, neexpertizate dar necesare soluționării cauzei; după cum și reaudierea celor doi inculpați G.A. și G.N.E., cât și a martorei V.G. cu privire la cele întâmplate la 28 aprilie 2009, date fiind aspectele formale și sumare consemnate în depozițiile acestora la fond și apel. Întrucât inculpatul G.N. a susținut la fond că la data de 28 aprilie 2009 în intervalul orar 9:30-17:30 s-a aflat la martorul C.M.

unde a lucrat la încărcarea grâului - apărare confirmată și de tatăl său -G.A., este necesară soluționării cauzei identificarea și audierea martorului C.M. pentru verificarea apărării recurentului. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile declarate de inculpații G.A. și G.N.E. împotriva deciziei penale nr. 99 din 28 martie 2012 a Curții de Apel București - Secția I penală. Va casa decizia atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, urmând să fie analizate și celelalte critici formulate de inculpați. În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de inculpații G.N.E. și G.A. împotriva deciziei penale nr. 99 din data de 28 martie 2012 a Curții de Apel București - Secția I Penală. Casează în totalitate decizia penală nr. 99 din 28 martie 2012 a Curții de Apel București - Secția I Penală și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel București. Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 12 noiembrie 2012.