ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 255/2013

Asupra recursului de față; constată următoarele: Prin sentința penală nr. 176 din 2 iulie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1078/54/2012, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul B.N.I., împotriva Rezoluției nr. 221/P/2012 din 30 martie 2012, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimații de cauzei Penal privind pe C.V.S. - Comisar Șef, M.N.O. - Comisar Șef, B.I. și obligat petentul la 200 RON cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin Rezoluția nr. 221/P/212 din 30 martie 2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisar-șef de poliție C.V.S. și inspector B.I., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 234 C. pen., reținând următoarele: La data de 29 februarie 2012, Judecătoria Tg. Cărbunești a înaintat sesizarea numitului B.N.I., având ca obiect plângerea formulată împotriva șefului Inspectoratului de Poliție Gorj - comisar șef de poliție C.V.S., șeful de Poliției Orașului Tg.Cărbunești comisar șef de poliție M.N.O. și inspector B.I. - șeful Postului de Poliție Turburea, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev.de art. 264 C. pen. În fapt, persoana vătămată, a susținut că, făptuitorii nu au luat măsurile corespunzătoare pentru a identifica persoanele care au pătruns în locuința sa și l-au agresat.

Din probatoriul administrat s-au reținut următoarele: Prin Rezoluția nr. 1153/P/2011 din 03 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P.I. și D.D., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180 și art. 192 C. pen. urmare a plângerii formulată de persoana vătămată. Prin aceeași rezoluție s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor și identificării autorilor faptelor prev. de art. 181 alin. (1) și art. 192 C. pen., Dosarul nr. 1509/P/2011 fiind trimis pentru cercetări Poliției Orașului Tg. Cărbunești. Din actele aflate la dosar, nu au rezultau indicii privind săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului de către ofițerii de politie C.V.S., M.N.O.

și B.I., dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de aceștia, întrucât fapta nu există. Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, potrivit art. 278 1 C. proc. pen., iar prin Rezoluția nr. 695/11/2/2012 din 13 aprilie 2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a respins ca neîntemeiată, reținând că actele premergătoare efectuate de procurorul de caz nu au pus în evidență indicii ca cei doi comisari șefi de poliție și inspectorul de poliție ar fi săvârșit vreo faptă penală, doar susținerile petentului nefiind suficiente pentru ca, în cauză, să poată fi antrenată răspunderea penală față de polițiștii nominalizați în actul de sesizare adresat organului judiciar.

Împotriva soluției dată de procurorul de caz, petentul a formulat plângere la instanță, conform dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., apreciind că atât rezoluția procurorului de caz cât și cea a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, sunt nelegale, în contradicție cu probele administrate în cauză și cu aspectele invocate în plângere. A solicitat desființarea rezoluțiilor și trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale împotriva intimaților și trimiterea în judecată a acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev de art. 246 C. pen. Curtea a constatat că plângerea este neîntemeiată, din probele administrate în cauză, rezultând că atât Rezoluția nr. 221/P/2012 din 30 martie 2012, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de lucrătorii de poliție - B.I., C.V.S.

- Comisar Șef, M.N.O. - Comisar Șef, pentru art. 264 C. pen., dar și Rezoluția nr. 695/11/2/2012 din 13 aprilie 2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a fost respinsă plângerea petentului, sunt legale și temeinice. S-a constatat inexistența indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale de către intimați, iar motivele invocate de petent în plângere și susținute oral în fața instanței nu evidențiază elemente noi față de cele evocate în plângerea inițială adresată organelor de urmărire penală, astfel că plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată, în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. Împotriva acestei sentințe a formulat contestație în anulare contestatorul B.I.

Prin sentința penală nr. 229/2012 din 28 septembrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, analizând admisibilitatea exercitării căi de atac, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul B.I. împotriva Sentinței penale nr. 176 din 2 iulie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1078/54/2012. În motivarea contestației în anulare petentul a apreciat că sentința penală atacată cu calea extraordinară de atac este nelegală și netemeinică întrucât s-a încălcat dreptul la apărare al părților, părțile nu au fost citate în proces cu mențiunea prezentării cu apărător și, în situația în care acestea nu s-au prezentat însoțite de apărător ales, nu s-a desemnat apărător din oficiu.

Instanța a constatat că în cauză s-a formulat contestație în anulare împotriva unei sentințe penale rămasă definitivă conform dispozițiilor legale, la prima instanță, hotărâre pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. Totodată, observând cazurile în care se poate face contestație în anulare prev. de disp. art. 386 C. proc. pen., instanța a constatat că motivele invocate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile limitativ prevăzute de textul de lege. Împotriva Sentinței penale nr. 229/2012 din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 1796/54/2012, a formulat recurs contestatorul B.I. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 1796/54/2012.

Examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art. 385 6 alin. ultim C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385 15 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul formulat de către recurent, este inadmisibil, având în vedere că decizia atacată cu prezentul recurs este definitivă. Înalta Curte reține că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual. Dispozițiile art. 385 1 C. proc.

pen. enumeră hotărârile precum și încheierile, care pot fi atacate o singură dată cu recurs. Căile ordinare de atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor, cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate. Pe de altă parte, Înalta Curte constată că prin decizia atacată cu prezentul recurs a fost respins, ca inadmisibil recursul declarat de petentul B.I., împotriva unei hotărâri definitive care a avut ca obiect soluționarea cauzei în baza art. 278 1 C. proc. pen. Astfel, exercitând o cale de atac în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancționat cu inadmisibilitatea.

Față de considerentele precizate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul B.I. împotriva Sentinței penale nr. 229/2012 din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 1796/54/2012. Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul B.I. împotriva Sentinței penale nr. 229/2012 din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 1796/54/2012. Obligă recurentul contestator la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publica, azi 24 ianuarie 2013. Procesat de GGC - GV