ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3654/2013

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea

actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1142 din 12 octombrie 2010 pronunțată

de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul

nr. 2157/40/2010 a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.I.

împotriva încheierii din 19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția civilă,

în Dosarul nr. 2157/40/2010.

Prin cererea transmisă Ia data de 10 septembrie 2012, I.I.

a solicitat revizuirea Dosarelor nr. 400/83/2010 al Tribunalului Dolj, nr. 2157/40/2010

al Tribunalului Botoșani și nr. 2157/40/2010 al Curții de Apel Suceava , secția

conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cererea de revizuire a fost înregistrată sub număr de Dosar

nr. 5823/1/2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

La data de 21 februarie 2013 revizuentul a transmis

precizare, în sensul că solicită revizuirea deciziei nr. 1142 din 12 octombrie

2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, în Dosarul nr. 2157/40/2010.

Intimata C.E. Oltenia a formulat întâmpinare, prin

care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și

Justiție și excepția tardivității cererii de revizuire.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția

necompetenței materiale, în temeiul dispozițiilor art. 159

1

raportat

la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cu referire Ia art. 105 alin. (1) din

același act normativ, apreciază că aceasta este întemeiată și» în consecință,

constată că nu este competentă să soluționeze prezenta cerere de revizuire

pentru următoarele considerente;

Este de reținut că în sistemul nostru de drept

mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora

și efectele cailor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de

atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea

prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu

natura și scopul lor, într-o anumită ordine, precum și soluționarea acestora de

către instanța prevăzută de lege.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui

respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de

exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului,

în conformitate cu art. 128 din Constituție și nu încalcă drepturile

reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea

instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite

prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac

în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ori extinderea

limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a

principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului

constituțional al egalității în fața legii.

Înalta Curte constată că, în speță, revizuentul I.I. a

învestit instanța cu o cerere de revizuire a deciziei nr. 1142 din 12 octombrie

2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, în Dosarul nr. 2157/40/2010 (fila 10 dosar de revizuire).

Conform art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de

revizuire se îndreaptă Ia instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a

cârei revizuire se cere.

În consecință, pentru toate considerentele anterior

expuse, având in vedere că, în speța de față, se solicită revizuirea deciziei nr.

1142 din 12 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte

de muncă și asigurări sociale, în raport de dispozițiile art. 323 alin. (1) C.

proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Suceava,

motiv pentru care, înalta Curte, în temeiul dispozițiilor, art. 158 alin. (3)

cu referire Ia art. 159

1

raportat Ia art. 323 C. proc. civ., va

stabili competența de soluționarea a prezentei cereri de revizuire în favoarea

Curții de Apel Suceava și va trimite de îndată dosarul acestei instanțe în

vederea soluționării cauzei.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

În temeiul art. 158 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

stabilește competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de

revizuentul I.I. a deciziei nr. 1142 din 12 octombrie 2010 pronunțata de Curtea

de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr.

2157/40/2010, în favoarea Curții de Apel Suceava.

Trimite de îndată dosarul Curții de Apel Suceava în

vederea soluționării cererii de revizuire,

Fără nicio cate de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie

2013.