ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3349/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, contestatoarea SC L.N.C. SRL a formulat, in contradictoriu cu intimata A.A.A.S. contestație la executarea silită prin poprire conform adresei nr. 3831 din 30 ianuarie 2013 emisă de intimată, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea formelor de executare și întoarcerea executării cu privire la suma de 800 lei. În drept, a invocat dispozițiile art. 711 și urm. C. proc. civ. Intimata A.A.A.S. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău, în raport de dispozițiile art. 44-45 din O.U.G.

nr. 51/1998, litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică fiind date în competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului. Prin sentința civila nr. 3845 din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 3974/180/2013, a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București. Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut, în esență, că, A.A.A.S. a preluat debitul în litigiu în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 95/2003, care, la art. 6 prevede că valorificarea creanțelor bugetare se face prin metodele reglementate de O.U.G. nr. 51/1998. Conform dispozițiilor art. 44 și 45 din O.U.G.

nr. 51/1998, litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică, în care A.A.A.S. este parte se soluționează cu respectarea Capitolului IX, care stabilește un regim derogator de la dreptul comun privind soluționarea litigiilor în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică. Conform dispozițiilor art. 45 din actul normativ evocat cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S. sunt de competența Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul său sau, după caz, domiciliul pârâtului, deci inclusiv contestația la executare și cererea de întoarcere a executării silite. Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin sentința civilă nr. 72 din 3 iulie 2013, la rândul său, s-a declarat necompetentă să judece litigiul și ca urmare și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Bacău.

Totodată a constatat că între cele două instanțe s-a ivit un conflict negativ de competență și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență. Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel a reținut, în esență, că la data formulării contestației la executare, 07 martie 2013, normele speciale ale O.U.G. nr. 51/1998 privind competența curții de apel în soluționarea cererilor de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S. erau abrogate prin dispozițiile Legii nr. 76/2012. Astfel, prin art. 31 pct. 1 din Legea nr. 76/2012 a fost abrogat art. 45 din O.U.G.

nr. 51/1998. De asemenea, prin art. 31 pct. 4 din Legea nr. 76/2012 a fost modificat art. 83 din O.U.G. nr. 51/1998 în sensul că: „debitorii pot ataca în justiție măsurile dispuse de A.V.A.S. potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pe calea contestației la executare, de competența instanței de executare”. Această abrogare a operat la data de 15 februarie 2013, potrivit art. 81 coroborat cu art. 82 din Legea nr. 76/2012, modificată prin O.U.G. nr. 4/2013.

Cu privire la normele de competență materiale aplicabile în cauză, s-a reținut că, întrucât sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, inclusiv art. 725 alin. (1) din acesta potrivit căruia „dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege”, abrogarea art. 45 și modificarea art. 83 din O.U.G: nr. 51/1998 prin Legea nr. 76/2012 sunt de imediată aplicare, începând cu data intrării în vigoare a legii la 15 februarie 2013. Conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ. 1865, „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit art. 453 alin. (1) C. proc.

civ. 1865 „poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit”. Față de aceste dispoziții legale, s-a constatat că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul sau sediul debitorului sau al terțului poprit. Cum, în cauză, contestatoarea debitoare, respectiv SC L.N.C. SRL are sediul în județul Bacău, s-a apreciat că instanța de executare este Judecătoria Bacău. Asupra conflictului negativ de competență de față Înalta Curte constată: Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență Înalta Curte constată că cele două instanțe Judecătoria Bacău și Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza. În speță, obiectul acțiunii poartă asupra unei contestații la executarea silită începută prin poprire conform adresei nr. 3831 din 30 ianuarie 2013 emisă de intimata A.A.A.S. Întrucât executarea silită a început înainte de data intrării în vigoare a N.C.P.C. (15 februarie 2013), legea de procedură aplicabilă în cauză este Codul de procedură civilă din 1865. Totodată, dispozițiile speciale ale O.U.G.

nr. 51/1998 erau abrogate la data formulării prezentei contestații la executare, respectiv 07 martie 2013, astfel că normele de competență materială aplicabile în cauză sunt guvernate de vechiul C. proc. civ. Potrivit art. 373 C. proc. civ., hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea, iar în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea. Calificarea instanței de executare este făcută de legiuitor la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca fiind „judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, dacă legea nu prevede altfel.

” Acest criteriu are în vedere locul unde se realizează în mod efectiv executarea, în cazul urmăririi bunurilor, locul situării acestora (art. 373 alin. (1) C. proc. civ.), iar în cazul popririi, locul de la domiciliul sau sediul debitorului ori locul terțului poprit (art. 453 alin. (1) C. proc. civ.). Având în vedere că petenta a formulat contestație la executarea prin poprire la terțul aflat pe raza de competență a Judecătoriei Bacău, se va face aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează competența alternativă de soluționare în situația popririi, prevederi potrivit cărora poprirea se înființează la cererea creditorului de către executorul de la domiciliul debitorului ori de la domiciliul terțului poprit.

Cum în speță petenta SC L.N.C. SRL, care are sediul în județul Bacău, a contestat în mod explicit executarea prin înființarea popririi la terțul poprit R.B. - Agenția Bacău ce are sediul tot în Bacău, în aplicarea evocatelor texte de lege, competența teritorială de soluționare aparține Judecătoriei Bacău. Așa fiind, în raport de art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bacău. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2013.