ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7255/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Soluția instanței de

fond

1.1. Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de

21

ianuarie

2011, reclamantul C.N.S.A.S.

a chemat în judecată pârâtul F.A. (fost F.P.), solicitând instanței ca, prin

hotărârea pe care o va pronunța să aprecieze asupra calității pârâtului de

lucrător al Securității.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat următoarele:

Prin cererile nr. A1.

din 12 iunie 2008 și A2. din 01 iulie 2009, adresate C.N.S.A.S. de către A.C. și

P.T., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al

securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

Dosarelor nr. 1210179 și 1235098.

S-a mai araătat că așa

cum rezultă din cuprinsul notei de constatare din 18 noiembrie 201C, F.A. (fost

F.P.) a avut gradul de maior în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Alba

- Cercetări Penale (1986, 1989).

În această calitate, a

aprobat „destrămarea anturajului" unor tineri semnalați că „se întâlneau periodic

în diferite locuri unde se comentau ostil știrile audiate la posturile de radio

străine, îndeosebi E.L., manifestându-și nemulțumirea față de realizările din țara

noastră, fac apologia vieții din Occident, pe fondul cărora își propun și plecarea

ilegală din țara noastră".

De asemenea, s-a mai arătat

că pârâtul a considerat ca fiind „oportună" cercetarea informativă a unui adept

al cultului baptist, „element activ cu relații pe raza altor județe, pretabil la

acțiuni de natură dușmănoasă sub acoperirea credinței”.

A mai precizat reclamantul

că așa cum reiese din toate documentele cuprinse în nota de constatare amintită,

activitatea domnului F.A. (fost F.P.) se remarcă prin acțiunile ce au avut ca efect

îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A opinat reclamantul că

activitățile desfășurate de către domnul F.A. (fost F.P.), în calitate de angajat

al fostei securități, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art. 17

din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea

de opinie, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu

art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

1.2. Prin Sentința

nr. 7803 din 21 decembrie 2011, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată

de reclamantul C.N.S.A.S. ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Curtea a reținut că la dosar nu există dovezi care să ateste că pârâtul

ar fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale ale persoanei urmărite, P.T.

S-a mai reținut că înscrisurile

din dosarul cota 1235098 nu atestă în mod cert existența identității de persoană

între pârât și lucrătorul de securitate care a semnat mai multe acte ale dosarului

de urmărire, lucrător al cărui nume nu este menționat în clar.

Cât privește dosarul cota

1210179, Curtea a constatat că activitățile desfășurate de pârât în acest dosar

nu fac obiectul acțiunii deduse judecății.

În concluzie, Curtea a

apreciat că nu există probe care să permită a se concluziona că pârâtul, maior în

cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Alba, ar fi avut calitatea de lucrător

al securității în înțelesul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

2.1. Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs C.N.S.A.S., susținând că

soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, invocând, în esență, următoarele

critici:

- verificarea nu se poate

mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului

studiat de persoana care solicită verificarea; în primul rând o astfel de interpretare

ar putea genera soluții divergente cu privire la aceeași persoană verificată, ceea

ce ar fi de neconceput;

- în al doilea rând persoana

urmărită este și autoarea cererii de verificare a intimatului, prin urmare, chiar

și potrivit interpretării restrictive date de sentința atacată prevederilor

art. 1 alin. (7), instrumentarea acestui dosar ar fi trebuit să fie avută în vedere

la verificarea intimatului;

În concluzie, recurentul

a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate cu consecința admiterii

acțiunii și reținerii existenței de lucrător al securității în ceea ce-l privește

pe F.A.

recurs

Recursul este nefondat,

soluția instanței de fond fiind legală și temeinică pentru considerentele care vor

fi prezentate în continuare.

Potrivit art. 1 alin.

(7) din O.U.G. nr. 24/2008, persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că

a fost urmărită de securitate, are dreptul la cerere, să afle identitatea lucrătorilor

securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea

dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

De asemenea, potrivit

art. 27 alin. (1) din regulamentul de organizare și funcționare a C.N.S.A.S: „Petiționarul

îndreptățit, luând la cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris

C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor securității

și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului

și poate solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii

sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”.

Din interpretarea dispozițiilor

legale citate mai sus, rezultă că acțiunea de verificare se realizează exclusiv,

la cererea persoanei îndreptățite și vizează exclusiv lucrătorul/ lucrătorii care

a/ au lucrat la dosarul său de urmărire.

Deci, cu alte cuvinte,

atunci când verificarea nu se face din oficiu, față de persoanele enumerate la

art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, acțiunea de verificarea se limitează la dosarul persoanei

îndreptățite care a formulat cerere de verificare, respectiv dosarul cota 1210179

privind-o pe A.C. și dosarul cota 1235098 privindu-l pe P.T., nu și cu privire la

activitățile desfășurate de F.A. în dosarele de urmărire informativă a altor persoane.

În cauză, așa cum corect

a reținut instanța de fond, intimatul-pârât nu se află în niciuna dintre situațiile

și nu a avut niciuna dintre funcțiile ori demnitățile care impuneau verificarea

din oficiu a calității de lucrător ori colaborator al securității conform dispozițiilor

art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008.

Pe de altă parte, nu există

la dosarul cauzei dovezi care să ateste că intimatul-pârâtul ar fi desfășurat activități

prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei

urmărite, P.T., întrucât înscrisurile din dosarul cota 1235098 nu atestă în mod

cert existența identității de persoană între intimatul-pârât și lucrătorul de securitate

care a semnat mai multe acte ale dosarului de urmărire, lucrător al cărui nume nu

este menționat în clar.

Astfel fiind, pentru considerentele

prezentate mai sus, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.N.S.A.S. împotriva sentinței nr. 7803 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie

2013.