ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 33 din data de 07 mai 2020, Judecătoria Bălcești a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bălcești a reținut că, la data de 21 aprilie 2020, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe o contestație la executare formulată de către condamnatul A. relativ la emiterea mandatului de executare a pedepsei din data de 30 octombrie 2018, în Dosarul nr. x/2017.

Astfel, în referire la conținutul cererii formulate de către contestatorul condamnat corelativ cu locul de deținere în care se afla acesta la data introducerii cererii (Penitenciarul Spital Jilava), Judecătoria Bălcești a apreciat că în cauza pendinte sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., motiv pentru care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București, la data de 21.05.2020, sub nr. x/2020.

Prin Sentința penală nr. 1433 din 09.06.2020, ca urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale a instanței, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Judecătoria Sector 4 București, în baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 467 alin. (1) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind judecata în primă instanță a cererii de redeschidere a procesului penal formulată de către condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Bălcești.

Totodată, constatând intervenit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sector 4 București a reținut, în esență, că numitul A. a solicitat rejudecarea dosarului nr. x/2017, invocând faptul că a fost judecat în lipsă și condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 din C. pen.

În urma demersurilor efectuate de instanță, din oficiu, la dosarul cauzei au fost atașate următoarele: verificări în baza de date ANP privind mutările între penitenciare ale condamnatului și situația juridică a acestuia; mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2018 din data de 30.10.2018, emis de Judecătoria Bălcești; Sentința penală nr. 125/12.10.2018, pronunțată de Judecătoria Bălcești în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin neapelare la data de 30.10.2018 (cu referat privind executarea); fișa de cazier judiciar a contestatorului, precum și situația juridică la zi privind pe acesta.

La termenul din data de 09.06.2020, la interpelarea instanței, de a preciza natura juridică a cererii, prin indicarea cauzei juridice a acesteia și a rezultatului judiciar avut în vedere, condamnatul, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, a precizat că dorește rejudecarea în primă instanță a cauzei, întrucât a fost judecat în lipsă.

Precizările formulate au impus instanței învestite prin declinare calificarea cererii formulate de condamnat ca fiind o cerere de redeschidere a procesului penal, întemeiată pe dispozițiile art. 466 din C. proc. pen., potrivit principiului disponibilității procesuale active.

În continuare, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva excepției invocate, Judecătoria Sector 4 București a reținut că prin Sentința penală nr. 125/12.10.2018, pronunțată de Judecătoria Bălcești, în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin neapelare la data de 30.10.2018, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen.

Prin aceeași sentință, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată condamnatului prin Sentința penală nr. 276/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bălcești în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 818/R/10.12.2013 a Curții de Apel Pitești, și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin hotărârea menționată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza acestei sentințe penale a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2018 din data de 30.10.2018, de către Judecătoria Bălcești, mandat în a cărui executare se află contestatorul condamnat.

De asemenea, instanța a reținut că executarea pedepsei închisorii a început la data de 14.03.2020 și urmează să expire în termen la data de 13.03.2023.

Ca urmare, întrucât competența de judecată în primă instanță, potrivit art. 467 alin. (1) din C. proc. pen., revine instanței care a judecat cauza în primă instanță și aceasta, în concret, este Judecătoria Bălcești, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 02 iulie 2020, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 10 iulie 2020, cu citarea părților și asigurarea apărării.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sector 4 București și Judecătoria Bălcești, referitor la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., Înalta Curte, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Bălcești, instanță căreia i se va trimite dosarul, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că pentru stabilirea instanței căreia îi revine competența materială de soluționare a sesizării formulate de petentul condamnat A. este esențială calificarea juridică a căii de atac în raport de motivul invocat și scopul urmărit.

Analizând conținutul cererii introductive, se observă că petentul condamnat a solicitat punerea sa în libertate din pedeapsa în a cărei executare se află pe motiv că a fost judecat în lipsă, motivele fiind reiterate la interpelarea instanței de la termenul din data de 09 iunie 2020, când condamnatul a pretins în esență, că, fiind judecat în lipsă, a fost privat de posibilitatea de a se apăra în raport de acuzația ce i-a fost adusă, acesta susținând că este nevinovat.

Ca atare, în mod corect, Judecătoria Sectorului 4 București a considerat că cererea petentului reprezintă o cerere de rejudecare a cauzei, iar nu o contestație la executare, astfel cum a fost indicat eronat în sesizarea petentului, revenind instanțelor de judecată obligația de a califica calea de atac în sensul în care să asigure acestuia posibilitatea analizării efective a susținerilor sale în cadrul unei căi de atac adecvate.

Or, singură cale de atac care permite evaluarea motivelor expuse în sesizare este calea extraordinară de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, reglementată de art. 466 - 469 din C. proc. pen.

Relativ la instanța competentă material să soluționeze această cale extraordinară de atac de retractare, art. 467 alin. (1) din C. proc. pen., statuează explicit în sensul că o astfel de cerere se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță.

Ca atare, constatând că Judecătoria Bălcești a soluționat cauza în primă instanță, pronunțând Sentința penală nr. 125/12.10.2018, în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea acestei instanțe.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) și alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Bălcești, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 313 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iulie 2020.

GGC - GV