ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2976/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2976/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, A. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 1454/22.06.2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, solicitând ca în temeiul dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 și pct. 2 din C. proc. civ. să dispună schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii recursului ca nefondat cu menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, respectiv cu consecința de a se dispune îndreptarea erorii materiale făcute de completul de judecată R4CAF al Curții de Apel Galați, prin care a indicat eronat ca fiind în cauză Judecătoria Galați competentă să judece după casare prezentul proces, cu consecința de a se trimite cauza spre rejudecare, la secția de contencios administrativ și fiscal al Tribunalului Galați, care este competentă să judece cauza dedusă judecății.
La termenul de judecată din data de 10 ianuarie 2019 a fost formulată de către contestatoare cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. republicat, referitoare la casarea unor hotărâri ce au fost date cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe. În subsidiar această cerere a fost formulată și cu privire la dispozițiile art. 496 din legea 134/2010 privind C. proc. civ., referitoare la soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs, pentru încălcarea dispozițiilor din art. 126 alin. (2) și (6), art. 124, 121, 52, 53, 16 alin. (1), (2) și art. 21 din Constituție.
Hotărârea recurată
Prin Decizia civilă nr. 126 din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.
S-a respins cererea de suspendare a cauzei ca nefondată.
S-a respins contestația în anulare a Deciziei civile nr. 1454/22.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. x/2017, formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele pârâte Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Galați, reprezentată de primar și Primăria Galați, reprezentată de Primar,. ca inadmisibilă.
Recursul
Împotriva acestei hotărâri contestatoarea - reclamantă a declarat recurs, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și în rejudecare, modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 134/2010 privind din C. proc. civ. și art. 496 din Legea nr. 134/2010 privind din C. proc. civ. și art. 496.
În susținerea motivelor vizând excepția de neconstituționalitate s-a arătat că aceasta este admisibilă în principiu, întrucât vizează o dispoziție sau mai multe dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare; respectivele dispoziții invocate ca neconstituționale în raport cu cele motivate și probate în cauza dedusă judecății, nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale; dispozițiile invocate a fi neconstituționale au legătură directă cu soluționarea în mod just a cauzei deduse judecății; iar prezenta cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate ridicată, este motivată.
A învederat recurenta că deși la momentul formulării recursului hotărârea nu era motivată, cererea sa îndeplinește condițiile impuse de art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, solicitând a se avea în vedere argumentele expuse în fața primei instanțe.
Soluția și considerentele Înaltei Curți
Verificând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. soluția pronunțată de către prima instanță, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea 47/1992 modificată și republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial.
Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
În raport de dispozițiile legale expuse, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate,
Prima instanță a considerat că singura condiție care nu este îndeplinită în cauză este aceea ca textele de lege a căror neconstituționalitate se solicită a se constata să aibă o legătură în concret cu soluționarea cauzei.
Înalta Curte constată că "legătura cu soluționarea cauzei" privește incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată în privința soluției ce se va pronunța în procesul pendinte.
Altfel spus, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, ceea ce presupune existența unei posibilități directe de a influența soluția ce se va pronunța în cauză.
În ceea ce privește legătura dintre textele de lege criticate pentru motive de neconstituționalitate, cu soluționarea litigiului, instanța reține că motivul expus de către recurentă îl reprezintă încălcarea de către instanța de recurs (Decizia nr. 1454/22.06.2018) a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. cu privire la competența instanțelor judecătorești, sau a dispozițiilor art. 20 din Legea Contenciosului administrativ.
Se observă, astfel că recurenta nu formulează critici de neconstituționalitate a textelor de lege, ci critici asupra soluției adoptate de instanța de recurs.
Pe de altă parte, se constată că obiectul dosarului în care au fost ridicate excepțiile îl reprezintă o contestație în anulare fundamentată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza I și art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.
Față de toate aceste considerente expuse, Înalta Curte constată că nu s-a probat legătura dispozițiilor legale a căror neconstituționalitate se cere a fi constatată cu soluționarea cauzei, argumentele excepției reprezentând în fapt critici formulate împotriva soluției adoptate de instanța de recurs.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Constatând că hotărârea recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei civile nr. 126 din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2019.