ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2511/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.08.2018 sub nr. dosar x/2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- recunoașterea vechimii și pregătirii dobândite de către reclamant în calitatea de funcționar public civil cu statut special, respectiv aceea de polițist, care urmează să fie avută în vedere la acordarea gradului profesional, începând de la data dobândirii calității și funcției publice de polițist, conform art. 1, art. 9, ari. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 coroborate cu dispozițiile art. 63, 64, 103 alin. (3) și art. 117 din Legea nr. 188/1999 rep., și art. 16 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 12/2017, respectiv a vechimii realizate până la data de 15.11.2017, respectiv de 13 ani și 3 luni, din care 5 ani și 1 lună cu studii superioare;

- anularea în parte a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/6174/2017, emis de către paratul Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la încadrarea greșită a reclamantului în gradul profesional de subinspector de poliție precum și a actelor subsecvente emise sau încheiate în baza acestuia, ca fiind emise fără a fi avută în vedere vechimea în funcția publică de polițist conform art. 1, art. 9, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 coroborate cu dispozițiile art. 63, 64, 103 alin. (3) și art. 117 din Legea nr. 188/1999 rep., și art. 16 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 12/2017;

- obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la emiterea unui nou ordin pentru reclamant, prin care să-i fie acordat reclamantului gradul profesional superior celui de subinspector de poliție în funcție de, și respectiv corespunzător cu pregătirea și vechimea dobândită în funcția publică de polițist și corespunzătoare studiilor și calificărilor absolvite, raportat la vechimea realizate până la data de 15.11.2017, respectiv de 13 ani și 3 luni;

- obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la încadrarea reclamantului pe funcție de execuție la nivel maxim corespunzătoare gradului profesional superior celui de subinspector de poliție în funcție de, și respectiv corespunzător cu pregătirea și vechimea dobândită în funcția publică de polițist conform studiilor și calificărilor absolvite, raportat la vechimea realizată până la data de 15.11.2017, respectiv de 13 ani și 3 luni și în continuare până la data emiterii noului Ordin;

- obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la plata către reclamant a diferenței de drepturi salariale aferente gradului profesional de ofițer de poliție cuvenite conform vechimii în specialitate și cel de subinspector de poliție ofițer IV, debutant, începând cu data de 15.11.2017 și până la acordarea și încadrarea în gradul profesional corespunzător vechimii în funcția publică de polițist și în specialitate, cu obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

2.1. Prin Sentința nr. 978 din 19.11.2018 pronunțată de Tribunalul Mureș s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că nu se poate reține competența Tribunalului raportat la dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, având în vedere că obiectul principal al litigiului nu este constituit în mod exclusiv de cererea de acordare a unor drepturi salariale sau de natură salarială.

În acest sens, din petitul principal al acțiunii rezultă că reclamantul a solicitat anularea în parte a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/6174/2017, sub aspectul încadrării reclamantului în gradul profesional de subinspector de poliție.

Ca o consecință a anulării acestui ordin, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la emiterea unui nou ordin, prin care să fie încadrat în gradul superior celui de subinspector de poliție și la încadrarea sa pe funcția de execuție la nivel maxim corespunzătoare gradului profesional superior celui de subinspector de poliție, precum și la plata diferenței de drepturi salariale aferente gradului profesional de ofițer de poliție ofițer IV debutant, începând cu data de 15.11.2017.

Pentru aceste considerente instanța a apreciat că este aplicabil criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat.

2.2. La data de 28 decembrie 2018, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, iar prin Sentința nr. 15 din 29 ianuarie 2019 a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu Mureș și a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat apărut conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că obiectul petitului principal al acțiunii nu îl constituie un ordin al Ministerului Afacerilor Interne emis potrivit art. 74

1

lit. b) din Legea nr. 360/2002, prin care se stabilesc aspecte procedurale cu privire la nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, după cum a reținut Tribunalul, ci un ordin care vizează nemijlocit raportul de serviciu al reclamantului.

Actul contestat este emis de Ministerul Afacerilor Interne în exercitarea competențelor sale care îi revin potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind acordarea gradelor profesionale prin avansare. Câtă vreme gradele profesionale constituie un element al raportului de serviciu al reclamantului - conform art. 66 alin. (2) din Lege, raportul de serviciu al polițistului ia naștere o dată cu acordarea primului grad profesional, iar potrivit 69 din Lege încetarea raportului de serviciu se dispune în mod corespunzător de către persoanele care au competenta acordării gradelor profesionale - nu prezintă relevanță că subsecvent emiterii ordinului sunt emise și acte "potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane", prin care se realizează numirea în funcție, deoarece suntem doar în prezența partajării legale a competenței între mai multe autorități cu responsabilități în cariera polițistului.

Curtea de Apel a apreciat că în cauză competența nu trebuie stabilită în funcție de criteriile de competență cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deoarece aceste din urmă norme de competență au caracter general, devenind aplicabile când nu există norme speciale, or, prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 conține norme de competență speciale față de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind incidente în cazul în care litigiul privește raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, independent de rangul autorității emitente a actului contestat.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Analizând înscrisurile aflate în dosar, dar și pozițiile exprimate de cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența, Înalta Curte apreciază că Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, este instanța competentă material să soluționeze prezenta cauză.

Înalta Curte constată că obiectul litigiului care a condus la apariția conflictului negativ de competență constă în solicitarea reclamantului de a se dispune anularea în parte a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/6174/2017, emis de către paratul Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la încadrarea greșită a reclamantului în gradul profesional de subinspector de poliție precum și a actelor subsecvente emise sau încheiate în baza acestuia, ca fiind emise fără a fi avută în vedere vechimea în funcția publica de polițist conform art. 1, art. 9, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002.

Actul contestat este emis de Ministerul Afacerilor Interne în exercitarea competențelor sale care îi revin potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind acordarea gradelor profesionale prin avansare.

Având în vedere efectele ordinului a cărui anulare o solicită reclamantul A., Înalta Curte constată că în speță, actul contestat nu reprezintă un ordin al Ministerului Afacerilor Interne emis potrivit art. 74

1

lit. b) din Legea nr. 360/2002, prin care se stabilesc aspecte procedurale cu privire la nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, după cum a reținut prima instanță care și-a declinat competența, ci un ordin care vizează nemijlocit raportul de serviciu al reclamantului.

Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 conform cărora, "Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o dată cu acordarea primului grad profesional", și prevederile art. 69 din aceeași Lege prin care se arată că încetarea raportului de serviciu se dispune în mod corespunzător de către persoanele care au competenta acordării gradelor profesionale.

Având în vedere conținutul art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, chestiunea avansării polițistului prin acordarea gradelor profesionale nu poate fi apreciată ca fiind exterioară raportului de serviciu al polițistului, pentru a se exclude incidența art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform căruia "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."

În această situație, în speță, pentru stabilirea competenței materiale nu trebuie să se aibă în vedere criteriile de competență cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privitoare la rangul autorității emitente, întrucât aceste norme au caracter general, ci norma specială prevăzută de art. 109 din Legea nr. 188/1999.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2019.

GGC - GV