ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 848/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 12 AEPF din 09.04.2019, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins contestația formulată de A. prin Președinte B., împotriva Deciziei Biroului Electoral Central Nr. 52D/06.04.2019, ca neîntemeiată și a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale în legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007.

În motivare, s-a reținut că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 îndeplinește condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 fiind admisibilă, întrucât dispozițiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, în forma în vigoare, aduc atingere dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, având în vedere perioada de timp de doar 40 de zile, avută legal la dispoziție, potrivit calendarului de alegeri aprobat prin H.G. nr. 81/2019, pentru a fi adunate cele 200.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, precum și resursele financiare și logistice pe care le are la dispoziție un partid nou creat, situație în care se regăsește și petentul.

Cu referire la fondul cererii, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 potrivit cărora, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători.

În condițiile în care petentul a adunat doar un număr de 100.332 semnături, tribunalul a apreciat că nu sunt întrunite cerințele legale anterior menționate, astfel că, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, a respins ca neîntemeiată contestația formulată.

Împotriva deciziei tribunalului, contestatorul A. prin Președinte B. a declarat apel.

Prin Decizia nr. 590A din data de 12.04.2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul A., prin Președinte B., împotriva Sentinței civile nr. 12 AEPF/09.04.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central.

În considerentele hotărârii, s-a reținut că prima critică din motivele de apel, prin care se arată că Biroul Electoral Central nu trebuia să înregistreze candidatura PNR la europarlamentare, dacă se considera că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, este una nouă față de cele susținute în fața instanței a cărei hotărâre se atacă, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 478 din C. proc. civ., referitoare la limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță, curtea de apel a înlăturat aceste argumente.

În cea de-a doua critică din apel sunt reluate considerentele de primă instanță legate de lipsa unei prevederi exprese în lege a sancțiunii, în cazul neîntrunirii condiției de formă a listei cu 200.000 semnături ale susținătorilor, astfel cum sunt enunțate în art. 16 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, lipsă care se susține că nu poate atrage invalidarea candidaturii apelantului.

Curtea a reținut că nulitatea, prevăzută de art. 1246 și următoarele din C. proc. civ., este sancțiunea civilă care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea condițiilor de validitate (de fond sau de formă) impuse de lege.

În speță, condiția la care se face referire, fiind o prevedere imperativă, atrage o nulitate virtuală care privește o condiție de formă a înregistrării candidaturii la alegerile europarlamentare, iar efectele acestei condiții au fost corect interpretate atât prin decizia contestată, cât și de prima instanță.

Așadar, pentru ca un act juridic să fie sancționat cu nulitatea, nu este necesar ca această sancțiune să fie menționată expres printr-o dispoziție a legii. Stabilirea de către legiuitor a unor condiții de fond și de formă pentru validitatea actelor juridice, n-ar avea nicio eficiență dacă încălcarea lor n-ar fi sancționată prin nulitatea actului juridic.

De asemenea, curtea a reținut că jurisprudența indicată de către apelantul contestator legată de proporționalitate, nu poate avea decât un caracter orientativ, iar nu obligatoriu, neexistând o îndatorire prevăzută de lege în sensul aplicării interpretării unei instanțe de grad inferior sau egal.

Nu a fost primită nici interpretarea contestatorului legată de un calcul matematic privind proporția de reprezentare în funcție de numărul de susținători, deoarece o asemenea soluție nu este dată de lege și ar depăși distincția pe care legiuitorul a permis-o în cadrul acestei condiții legate de reprezentativitate.

Împotriva acestei decizii, A. prin Președinte B. a declarat recurs susținând că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 37 și 38 din Constituția României, prin prezumarea unei sancțiuni care nu este prevăzută de Legea nr. 33/2007, împiedicând în mod ilegal, candidatura A. la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019.

S-a susținut că, prin decizia recurată, s-a recunoscut că nu există sancțiune în Legea nr. 33/2007, cu privire la cerințele prevăzute de art. 16. alin. (4) din actul normativ indicat, astfel încât instanța a depășit cadrul legal, de putere judecătorească, când și-a asumat în mod unilateral și ilegal, puterea legiuitoare, inventând o sancțiune prin care a blocat candidatura PNR la europarlamentare.

În ședința publică din data de 24 aprilie 2019 a fost ridicată excepția inadmisibilității căii de atac a recursului, în raport de dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, de către Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Față de excepția invocată și în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a examina cu prioritate excepția inadmisibilității căii de atac excercitate de contestatorul A., prin Președinte B..

Potrivit art. 20 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European:

(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică listele de candidați și candidaturile independente pe care le-a primit, prin afișare la sediul său, la sediile birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și la sediul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și prin intermediul Societății Române de Televiziune și al Societății Române de Radiodifuziune.

(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.

(3) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul București și se soluționează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.

(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.

Conform art. 69 din același act normativ:

(1) Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi nu există cale de atac.

Din perspectiva dispozițiilor legale arătate, se constată că Decizia nr. 590A din data de 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, fiind o hotărâre definitivă, în sensul prevăzut de art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea recursului, motiv pentru care recursul declarat de contestatorul A., prin Președinte B., urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A., prin Președinte B., împotriva Deciziei civile nr. 590A din data de 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 aprilie 2019.

GGC - OB