ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 655/2020

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 2427 din camera de consiliu din 11 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A., la 30 decembrie 2019.

În motivarea cererii, contestatorul a susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată în lipsa sa și în dauna intereselor sale, fără ca instanța să intre în cercetarea fondului.

În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 și următ. C. proc. civ.

La 15 ianuarie 2020, contestatorul a depus motivele contestației în anulare, în cuprinsul cărora a arătat, în esență, că la termenul de judecată din 11 decembrie 2019, când instanța a soluționat cererea de strămutare, judecata s-a realizat în lipsa sa, nefiind legal citat, prin intermediul oficiului poștal și nici prin poșta electronică, astfel cum prevăd dispozițiile art. 163 și următ. C. proc. civ., în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2019

Pentru aceste motive, a susținut că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, întrucât instanța nu a ținut cont de faptul că la dosar nu se aflau dovezile de citare ale petentului și că la strigarea pricinii nu a fost prezentă niciuna dintre părți. De asemenea, instanța nu a luat în considerare dispozițiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar.

În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503, art. 411, art. 1064 și art. 178 C. proc. civ. și pe cele din Constituția României.

Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 30 decembrie 2019, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 8.

Deși legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.

Potrivit dispozițiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.

În cauză, prin motivele expuse în cererea de contestație în anulare, petentul a susținut că, la termenul de judecată din 11 decembrie 2019, când instanța a soluționat cererea de strămutare, judecata s-a realizat în lipsa sa, nefiind legal citat în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2019, prin intermediul oficiului poștal și nici prin poșta electronică, astfel cum prevăd dispozițiile art. 163 și următ. C. proc. civ.

Pentru aceste motive, a susținut că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, întrucât instanța nu a ținut cont de faptul că la dosar nu se aflau dovezile de citare ale petentului și că la strigarea pricinii nu au fost prezente părțile. De asemenea, instanța nu a luat în considerare dispozițiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar.

Examinând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare a contestatorului pentru termenul din 11 decembrie 2019, când s-a pronunțat încheierea atacată, se constată că aceasta s-a realizat prin intermediul oficiului poștal, prin afișare, la adresa indicată de contestator în cererea de strămutare, respectiv în Pitești, str. x, jud. Argeș, persoana însărcinată cu îndeplinirea procedurii de citare făcând mențiunea depunerii citației la cutia poștală, motivat de lipsa de la domiciliu a persoanei citate.

Or, potrivit dispozițiilor art. 163 alin. (3) C. proc. civ., procedura de citare se socotește a fi îndeplinită și în cazul depunerii citației la cutia poștală a destinatarului, sub condiția întocmirii de către agentul însărcinat cu înmânarea acesteia a unui proces-verbal, ceea în speță s-a făcut.

În ceea ce privește faptul că citația nu i-a fost comunicată contestatorului prin poșta electronică, acest aspect nu este de natură să atragă o lipsă de procedură, întrucât această modalitate de citare, reglementată de art. 154 alin. (6) C. proc. civ., este subsidiară celei efectuate prin intermediul oficiului poștal, conform art. 154 alin. (2) din același act normativ.

Referitor la împrejurarea că petentul nu a fost prezent la termenul de judecată la care a fost soluționată cererea de strămutare, Înalta Curte constată că aceasta nu determină incidența prevederilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., întrucât absența sa nu poate fi asimilată nelegalei citări, prevăzute de acest text legal.

Cât privește susținerea contestatorului, în sensul că instanța nu a luat în considerare dispozițiile legale care reglementează restituirea taxelor judiciare de timbru achitate suplimentar, Înalta Curte reține că aceste aspecte nu constituie motive care să poată fi deduse judecății pe calea contestației în anulare.

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 2427 din 11 decembrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 2427 din 11 decembrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 martie 2020.