ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2130/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2130/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția I civilă:
Prin încheierea de ședință din data de 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.A. și C., până la soluționarea recursului declarat de reclamantă împotriva încheierii din 6 iunie 2018 pronunțate de aceeași instanță în același dosar.
Cererea de recurs:
Împotriva încheierii din 12 septembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, reclamanta a declarat recurs.
Prin criticile formulate, recurenta susține, în esență, că prin suspendarea repetată a judecății pe fond a recursului i se încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum prevede art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Arată că în cauza de față procesul tărăgănează de peste trei ani, iar cele două instanțe de fond au așteptat ca Decizia nr. 369/2017 a Curții Constituționale să producă efecte în scopul de a le favoriza pe pârâte.
Procedura derulată în recurs:
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se că recursul este admisibil în principiu, însă, în opinia raportorului, criticile formulate nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.
Părțile nu au depus la dosar puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac, la data de 19 noiembrie 2019, fără citarea părților.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Totodată, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
În cauză, din conținutul cererii de recurs, se constată că recurenta- reclamantă nu a formulat nicio critică de nelegalitate cu privire la încheierea împotriva căreia a exercitat calea de atac, acesta nearătând care sunt argumentele pentru care nu este legală soluția prin care curtea de apel a suspendat judecata recursului, până la soluționarea unui alt recurs declarat de reclamantă împotriva încheierii din 6 iunie 2018 pronunțate de aceeași instanță în același dosar, ci a susținut doar că prin suspendarea repetată a judecății pe recursului i se încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum prevede art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, condiția legală a dezvoltării criticilor din recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.
Așa fiind, cum aspectele invocate de recurenta-reclamantă nu se grefează pe conținutul hotărârii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., sancțiunea expres prevăzută pentru o astfel de situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 12 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2019.