ÎCCJ, Decizia nr. 73/2020

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017.2.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva Încheierii din data de 10 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2 prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței prin avocat, formulată de petentul A..

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs A., întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, recurentul pretinde faptul că un magistrat al completului de judecată învestit cu soluționarea hotărârii recurate ar fi fost în stare de incompatibilitate și invocă necompetența materială a secției a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a Curții de Apel București, prin raportare la obiectului litigiului de fond - anulare decizie de concediere - și învederează aspecte ce vizează legalitatea Deciziei de concediere nr. 612 din 5 august 2011.

II. Procedura de filtrare a recursului

Întrucât recursul este de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. (procesul a început la data de 27 iunie 2013, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) din C. proc. civ.).

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, în raport cu prevederile art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin Încheierea din 30 martie 2020, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, potrivit alin. (4) al aceluiași articol.

După comunicarea raportului, recurentul A. a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului și a formulat și cerere de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat.

Cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat a fost respinsă prin Încheierea din 25 mai 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Completul de 5 Judecători reține că nu se impune amânarea recursului de față pentru soluționarea definitivă a cererii de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, întrucât rezolvarea acestei cereri nu are influență asupra soluției ce va fi dată în recurs.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a recursului în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) C. proc. civ., Completul de filtru constată următoarele:

În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

În speță, prin încheierea ce formează obiectul recursului a fost respinsă cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Lege nr. 193/2008, coroborat cu art. 8 din Legea nr. 76/2012, "Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere definitivă".

Întrucât este o hotărâre judecătorească definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., încheierea atacată nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ. ori art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Se constată, așadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinată ca atare de lege.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 12 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2.1, ca inadmisibil, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 12 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2.1.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Dată în cameră de consiliu, astăzi, 25 mai 2020 și pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

GGC - CL