ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2690/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2690/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra contestației
în anulare de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Cererea de contestație în anulare
Prin cererea
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ
și fiscal la data de 8 februarie 2011,sub numărul de Dosar 1080/1/2011
contestatoarea Asociația Familială C.N., a formulat in contradictoriu cu
intimatele SC A.M. SRL Constanța, Agenția Domeniilor Statului și Agenția Națională
pentru Pescuit și Acvacultură, contestație în anulare împotriva Deciziei nr.
485 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Justiție și Casație, secția
de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5535/36/2006.
În motivarea în drept
a cererii formulate contestatoarea invocă generic dispozițiile art. 318 alin.
(2) C. proc. civ., fără însă a motiva și în fapt cererea formulată.
Hotărârea supuse
contestației în anulare
Prin Decizia nr. 485
din 27 ianuarie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, in Dosarul nr. 5535/36/2006, s-au
respins ca nefondate recursurile declarate de Asociația Familială C.N. și Agenția
Națională pentru Pescuit și Acvacultură, împotriva sentinței nr. 30/CA din 27
ianuarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința
recurată Curtea de Apel Constanța, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC
A.M. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția Domeniilor Statului și cu
intervenienta în interes propriu Asociația Familială C.N. și a dispus anularea
contractului de concesiune prin atribuirea directă din 24 mai 2006.
Prin aceeași hotărâre
a fost respinsă ca nefondată cererea de intervenție în nume propriu a
intervenientei Asociația Familială C.N..
3.Considerentele și soluția
asupra contestației în anulare
Contestația în anulare
de față, urmează a fi respinsă ca tardivă, în raport de dispozițiile art. 319
alin. (2) C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează:
În primul rând, Înalta
Curte reamintește că, contestația în anulare este o cale de atac extraordinară ce
poate fi exercitată doar în termenele și pentru motivele limitativ și strict prevăzute
de lege.
Astfel, potrivit art.
319 alin. (2) teza a-II-a C. proc. civ., împotriva hotărârilor irevocabile care
nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă
în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre,
dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă
Față de formularea clară
a textului, termenul de exercitare a contestației, care presupune atât declararea
respectivei căii extraordinare de atac cât și motivarea în fapt și în drept a acesteia,
este de 15 zile și curge de la momentul subiectiv la care contestatorul a luat la
cunoștință de hotărâre.
Dovada momentului la care
contestatorul a luat cunoștință de hotărâre poate fi făcută prin orice mijloc de
probă, de către partea interesată, a dovedi exercitarea căii de atac în termenul
legal, reglementat de art. 319 alin. (2) C. proc. civ..
În cauză, Înalta Curte
constată că nu s-a făcut dovada motivării în termen legal a contestației în anulare,
așa încât va proceda la respingerea ca tardivă a căii extraordinare de atac promovate
de Asociația Familială C.N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de Asociația
Familială C.N. împotriva deciziei nr. 485 din 27 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2011.