ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2019

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 ianuarie 2018, pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Școala Gimnazială Pișchia, a solicitat obligarea pârâtei, sub sancțiunea aplicării conducătorului instituției a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și a plății penalităților de 1000 RON pe zi de întârziere, să comunice reclamantului răspunsul la cererea de informații de interes public, prin care să indice: motivul pentru care obligațiile fiscale la bugetul asigurărilor sociale de stat, cel al asigurărilor pentru șomaj și cel al asigurărilor pentru sănătate nu au fost achitate până la data scadentă; suma dobânzilor și penalităților de întârziere; dacă au fost achitate dobânzile și penalitățile de întârziere; dacă au fost recuperate dobânzile și penalitățile de întârziere de la persoanele vinovate.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 1141 din 19 aprilie 2018, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Școala Gimnazială Pișchia.

Calea de atac exercitată împotriva Sentinței civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale Împotriva Sentinței civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată. Prin cererea de recurs, reclamantul A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciind că acest text de lege contravine prevederilor art. 1 alin. (5) și art. 31 din Constituție.

Soluția instanței de recurs Prin Decizia nr. 3898 din 28 septembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea recurentului-reclamant de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, ca nefondat.

Calea de atac exercitată împotriva Deciziei nr. 3898 din 28 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal Împotriva Deciziei nr. 3898 din 28 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001. În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a invocat aplicarea eronată a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, arătând că nu are cunoștință de motivele respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale. Totodată, prin cererea de recurs, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a sintagmelor "în termen de 48 de ore de la pronunțare" și "Recursul se judecă în termen de 3 zile" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992, în raport de art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Școala Gimnazială Pișchia nu a depus întâmpinare la cererea de recurs.

Alte aspecte relevante În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată prin cererea de recurs, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii nr. 83 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus formarea dosarului asociat nr. x/2018, având ca obiect cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a sintagmelor "în termen de 48 de ore de la pronunțare" și "Recursul se judecă în termen de 3 zile" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal Examinând cu prioritate condițiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.", iar art. 470 alin. (5) arată că: "În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii." Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).". Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul A., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj. Astfel, prin cererea de recurs reclamantul se rezumă la a invoca aplicarea eronată a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, fără a prezenta critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate, fără a indica și combate argumentele curții de apel. Deși reclamantul a precizat că, la data formulării cererii de recurs, nu a avut cunoștință de considerentele hotărârii atacate, Înalta Curte constată că, ulterior formulării cererii de recurs, la data de 25 octombrie 2018 reclamantului i-a fost comunicată decizia recurată . Prin urmare, la această dată reclamantul a luat cunoștință de motivele pentru care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale și a beneficiat de un termen de 48 de ore în vederea depunerii motivelor recursului declarat în cauză, demers procedural permis de prevederile art. 487 alin. (1) raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ. Având în vedere că termenul de motivare a recursului a expirat la data de 27 octombrie 2018, ora 24:00 (conform art. 181 C. proc. civ.), iar recurentul-reclamant A. nu a depus motivele pe care se întemeiază calea de atac, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A..