ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4194/2018

HOTĂRÂRE

05.12.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4194/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 6 februarie 2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca exercitarea autorității părintești asupra minorului C. să se facă în mod exclusiv de către mama-reclamantă.

Prin Sentința nr. 2750 din 18 mai 2018 Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reținut că prin Sentința nr. 1305/03.10.2016, Judecătoria Vălenii de Munte a stabilit locuința minorului la mamă, a dispus ca exercitarea autorității părintești să se facă în comun de ambii părinți și a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului în cota de 1/4 din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii cererii și până la majoratul acestuia.

Conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ. aplicabil în cauză "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Întrucât domiciliul pârâtului B., se află în județul Prahova, care se află în circumscripția Judecătoriei Vălenii de Munte, competența de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe, potrivit textului legal indicat.

Prin Sentința nr. 1158 din 9 octombrie 2018 Judecătoria Vălenii de Munte a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, a constatat conflictul de competență și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., conform cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Textul legal reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competență teritorială generală.

Având în vedere că minorul locuiește cu mama sa, în județul Mehedinți, localitate ce se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, competența de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 106 C. civ. prevede, la alin. (1), că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...), iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 statuează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Titlul IV din C. civ. intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.). De asemenea, art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că "În cazul copilului din afara căsătoriei (...), autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc", iar la alin. (2) că "Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț".

Conform acestor dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți, prevăzută de art. 398 alin. (1) C. civ., stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., sau stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ.

Astfel, în speța de față, situației juridice invocate prin acțiune, ce derivă din raportul de filiație dintre minorul C. și părinții acestuia, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia autorității părintești și obligației de întreținere, dispozițiile art. 106 C. civ., care enumeră măsurile de ocrotire a minorului și exercitarea drepturilor părintești, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste dispoziții legale instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin Sentința nr. 1305/03.10.2016 pronunțată în Dosar nr. x/2016, având ca obiect stabilire domiciliu minor, Judecătoria Vălenii de Munte a stabilit locuința minorului C. la mama sa, reclamanta A., domiciliată, la acea dată, în Municipiul Drobeta-Turnu-Severin.

Potrivit actelor dosarului, atât la data introducerii acțiunii, cât și în prezent, minorul locuiește cu mama sa, reclamanta A., la domiciliul acesteia din județul Mehedinți, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul prezentei pricini.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.