ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 674/2020

Asupra contestației de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a fost menținută măsura arestului preventiv a persoanei solicitate: A., în prezent aflată în Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Buzău, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 16 octombrie 2020 până la data de 14 noiembrie 2020 inclusiv.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Ploiești a reținut că, prin adresa emisă de MAI - I.G.P.R - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene, înregistrată pe rolul instanței la data de 14 octombrie 2020, s-a solicitat menținerea arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia a persoanei solicitate A., măsura dispusă prin Sentința penală nr. 71 din data de 17 august 2020 a Curții de Apel Ploiești și pusă în executare prin Mandatul nr. x/MEA/2020 din data de 17 august 2020.

Prin aceeași adresă s-a precizat că Biroul Sirene România a comunicat Biroului Sirene Grecia, faptul că a fost aprobată predarea persoanei. Totodată, s-a arătat că, având în vedere contextul alarmant al evoluției epidemiei de COVID-19 pentru care a fost decretată anterior starea de urgență, se impune luarea măsurilor necesare în vederea prelungirii măsurii arestului până la momentul la care situația epidemiologică va permite preluarea persoanei, o misiune de preluare de către autoritățile judiciare elene fiind posibilă ulterior datei de 25 octombrie 2020.

Curtea de Apel Ploiești a fixat inițial termen de judecată la data de 14 octombrie 2020, pentru a se pune în discuție verificarea arestării preventive, astfel cum prevede art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 republicată, însă față de faptul că magistratul care a procedat la verificarea anterioară a măsurii se află în stare de izolare la domiciliu, având în vedere și necesitatea stabilirii unei conexiuni cu administrația locului de deținere sub forma videoconferinței, în temeiul art. 353 alin. (10) C. proc. pen.. a fost dispusă preschimbarea termenului acordat inițial, fiind stabilit un nou termen la data de 15 octombrie 2020, ora 08:30.

La termenul de judecată din 15 octombrie 2020, procedura de citare a fost legal îndeplinită, prezența persoanei solicitate fiind asigurată în sala de ședință prin intermediul sistemului de videoconferință, conform art. 62 din Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În acest sens au fost avute în vedere dispozițiile art. I pct. 12 alin. (2) (6) din HCSM nr. 734/2020, conform cu care: @în cauzele penale, desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință, se va face în condițiile C. proc. pen. sau ale legilor speciale, cu respectarea principiilor care guvernează procesul penal".

De asemenea, conform art. 62 din Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19: "În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora."

În cauză, tot pentru garantarea dreptului la apărare, s-a procedat și la informarea telefonică a apărătorului ales al persoanei solicitate, acesta confirmând prezența la sediul instanței la termenul stabilit, respectiv pe data de 15 octombrie 2020.

În cursul procedurii de verificare a măsurii preventive nu au fost administrate alte mijloace de probă, iar asistența juridică a persoanei solicitate a fost asigurată prin intermediul apărătorului ales.

Cu privire la regimul măsurii preventive până în actualul stadiu al procedurii, s-a reținut că, prin sentința penală nr. 71 din data de 17 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki privind executarea Mandatului european de arestare nr. 39/2020 emis la data de 23 aprilie 2020 de autoritățile judiciare din Grecia prin care se solicită predarea persoanei solicitate A..

S-a luat act că persoana solicitată A. a consimțit să fie predată către autoritățile judiciare din Grecia, în baza Mandatului european de arestare nr. 39/2020 emis la data de 23 aprilie 2020 de autoritățile judiciare din Grecia, respectiv de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Grecia, pentru efectuarea urmăririi penale în legătură cu săvârșirea infracțiunii de complicitate la preluarea unor cetățeni ai unor țări terțe de la granița greco-turcă, care nu aveau dreptul de intrare pe teritoriul elen cu scopul trecerii acestora pe teritoriul elen în concurs și în scopul obținerii unui profit ilegal, prev. de art. 26, 27, 47, 51, 57, 83, 94 C. pen., art. 30 par. 1 a-b L. 4251/2014, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de maxim 8 ani închisoare, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, exclusiv pentru cele menționate în mandatul european de arestare.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută conform Ordonanței nr. 5126/II/5/2019 emisă la data de 17 august 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 17 august 2020, orele 10:10 până la data de 18 august 2020, orele 10:10.

Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 17 august 2020 până la data de 15 septembrie 2020, inclusiv, și predarea acesteia către autoritatea judiciară din Grecia, cu respectarea termenelor prev. de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, urmând a fi dedusă perioada reținerii și arestării preventive.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Grecia- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki.

De asemenea, s-a dispus ca organele de poliție să rețină și să predea persoana solicitată A. la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Buzău, în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia.

Totodată, s-a dispus ca administrația locului de deținere - Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Buzău să primească și să rețină persoana solicitată A., începând cu data de 17 august 2020, înaintând instanței dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prev. de art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată, va proceda la predarea acesteia către autoritățile judiciare din Grecia.

Această sentință a rămas definitivă prin decizia nr. 487 din 25 august 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La data de 3 septembrie 2020, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești Adresa nr. x emisă la 31 august 2020 de MAI - I.G.P.R - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene, prin care s-a solicitat menținerea arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia persoanei solicitate A., luată prin Sentința penală nr. 71 din data de 17 august 2020 a Curții de Apel Ploiești și pusă în executare prin Mandatul nr. x/MEA/2020 din data de 17 august 2020.

Prin aceeași adresă s-a precizat că Biroul Sirene România a comunicat Biroului Sirene Grecia faptul că a fost aprobată predarea persoanei.

Totodată, s-a arătat că, având în vedere contextul alarmant al evoluției epidemiei de COVID-19 pentru care a fost decretată stare de urgență, prevederile art. 5 și art. 8 din Ordonanța militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, se impune luarea măsurilor necesare în vederea prelungirii măsurii arestului până la momentul la care situația epidemiologică va permite preluarea persoanei.

Prin Încheierea de ședință pronunțată la termenul din 7 septembrie 2020, s-a dispus menținerea măsurii arestului preventiv a persoanei solicitate A., în prezent aflată în Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Buzău, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 16 septembrie 2020 până la data de 15 octombrie 2020 inclusiv.

Prin Adresa înregistrată la data de 14 octombrie 2020 s-a adus la cunoștința instanței române faptul că autoritățile judiciare elene nu pot organiza o misiune de escortă pentru preluarea persoanei solicitate decât cel mai devreme la data de 25 octombrie 2020.

Examinând acele și lucrările cauzei prin raportare la măsura preventivă față de persoana solicitată, Curtea de Apel Ploiești a reținut că, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, "dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită".

Față de existența mandatului european de arestare dispus față de persoana solicitată pentru comiterea faptelor descrise în mandat, în cauză se impune menținerea arestării preventive în vederea realizării unei noi încercări de predare a acesteia, reținând că din motive independente de statul român și statul elen nu s-a putut efectua predarea în termenul prevăzut de lege și, în plus, termenele de predare maxime nu au fost depășite.

Cu privire la posibilitatea de a se dispune măsuri preventive mai puțin intruzive în acest stadiu al procedurii de executare a mandatului european de arestare, instanța a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, o eventuală punerea în libertate a persoanei solicitate nu exonerează statele membre implicate în procedura predării de obligația stabilirii unei noi date a predării.

În România, conform dispozițiilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se află locul de detenție, iar Biroul SIRENE este structura având atribuția de a asigura organizarea și desfășurarea misiunilor de predare/preluare sau extrădare a persoanelor arestate, în baza mandatului european de arestare/cererii de extrădare pentru spațiul Schengen ulterior realizării unui rezultat pozitiv în colaborare cu autoritățile naționale competente, atribuție prevăzută în art. 23 lit. h) din Legea nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen.

În practică, această obligație nu a fost respectată, întrucât nu a avut loc stabilirea unei noi date a predării după punerea în libertate a persoanei solicitate în temeiul art. 113 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, conform jurisprudenței constante a instanței supreme, predarea persoanei solicitate nu poate avea loc decât în stare de detenție, așa încât nu se pot lua față de aceasta - în raport de cadrul legislativ actual - măsuri alternative care să asigure predarea acesteia către statul emitent.

Prin urmare, din punct de vedere al naturii juridice, arestarea în vederea predării, prevăzută de dispozițiile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, este o măsură distinctă de cea luată pe parcursul soluționării cererii de punere în executare a mandatului european de arestare și până la momentul rămânerii definitive a hotărârii când se dispune potrivit art. 104 alin. (11) din aceeași lege. În această din urmă ipoteză, temeiul privării de libertate este dat de însăși soluția dispusă, respectiv cea de admitere a sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare.

Predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Instanța supremă a arătat că, din analiza dispozițiilor Legii nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală rezultă, fără echivoc, că predarea persoanei solicitate nu se poate dispune decât dacă aceasta se află sub puterea unui mandat de arestare în vederea predării, pe care organele de poliție să-l pună în executare. (Decizia nr. 312 din 10 iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală).

Contrar susținerilor apărării, în actualul stadiu al cadrului normativ nu există un temei de drept care să permită instanței dispunerea în cursul acestei proceduri a unei măsuri preventive mai puțin intruzive, chiar a unei măsuri cu caracter custodial cum ar fi arestul la domiciliu, deoarece o măsură preventivă alternativă ar fi de natură a împiedica organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Împotriva Încheierii din 15 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020, a formulat contestație persoana solicitată A., motivele promovării căii de atac fiind susținute de apărătorul din oficiu al contestatorului, astfel cum sunt consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația declarată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, în considerarea celor ce succed:

Potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112 din aceeași lege.

În speță, pe numele persoanei solicitate A. a fost emis Mandatul european de arestare nr. 39/2020, la data de 23 aprilie 2020 de autoritățile judiciare din Grecia, respectiv de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki.

Prin Ordonanța nr. 5126/II/5/2019 emisă la data de 17 august 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, persoana solicitată A. a fost reținută pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 17 august 2020, orele 10:10.

Ulterior, prin Sentința penală nr. 71 din 17 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, definitivă la data de 17 august 2020, s-a dispus executarea Mandatului european de arestare nr. 39/2020 emis la data de 23 aprilie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki, precum și predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Grecia, constatându-se că persoana solicitată a consimțit la predare.

Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 17 august 2020 până la data de 15 septembrie 2020, inclusiv în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia.

Prin Încheierea din 7 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus menținerea măsurii arestului preventiv a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 16 septembrie 2020 până la data de 15 octombrie 2020, inclusiv.

Prin Încheierea penală contestată, din data de 15 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a menținut măsura arestării pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 16 octombrie 2020 până la data de 14 noiembrie 2020 inclusiv, avându-se în vedere că prin adresa emisă de MAI - I.G.P.R - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene, înregistrată pe rolul instanței la data de 14 octombrie 2020, s-a solicitat menținerea acestei măsuri în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia a persoanei solicitate A., întrucât, în contextul alarmant al evoluției epidemiei de COVID-19 pentru care a fost decretată anterior starea de urgență, o misiune de preluare de către autoritățile judiciare elene este posibilă ulterior datei de 25 octombrie 2020.

În acest context, se are în vedere că, potrivit art. 23 din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI), intitulat "Termenul pentru predarea persoanei":

"(1) Persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate.

(2) Aceasta este predată în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

(3) În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forță majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare și autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă și convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită.

(4) În mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

(5) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), în cazul în care persoana se mai află în detenție, ea este pusă în libertate".

Totodată, potrivit art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, intitulat "Predarea persoanei solicitate":

"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție de pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.

(2) Dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

(3) În cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleași fapte".

În aplicarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că, față de situația generată de epidemia COVID-19, autoritățile statului emitent împreună cu autoritățile române s-au aflat în imposibilitate din motive independente de voința acestora să realizeze predarea persoanei solicitate A., în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare ce face obiectul prezentei cauze.

În contextul crizei sanitare existente, misiunea de predare a persoanei solicitate în Grecia neputând fi realizată până în prezent, în condițiile în care o serie de restricții sunt impuse statelor membre pentru a preveni răspândirea infecției cu SARS-COV-2, ceea ce îngreunează procedurile pentru predarea persoanelor față de care s-au emis mandate europene de arestare, Înalta Curte apreciază că prima instanță a procedat conform dispozițiilor legale incidente în materie, care permit ca predarea să poată avea loc la o nouă dată, ce urmează a fi convenită între autoritatea competentă din Grecia împreună cu Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sens în care a menținut măsura arestării provizorii în vederea predării față de persoana solicitată.

În ceea ce privește durata totală a măsurii dispuse față de contestator, se constată că dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 prevăd că "... durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.". Raportând aceste dispoziții la situația concretă din prezenta cauză, se reține că nu a fost depășit termenul imperativ prevăzut de textul legal anterior menționat.

Prin urmare, solicitarea apărării privind respingerea propunerii de menținere a măsurii arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia, cu consecința punerii sale în libertate, nu este întemeiată. De asemenea, nici solicitarea apărării privind înlocuirea măsurii arestului preventiv, în ceea ce îl privește pe contestator, cu o măsură preventivă mai puțin severă, nu poate fi primită de Înalta Curte, în raport cu dispozițiile legale ce reglementează această procedură specială. Astfel, dispozițiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 prevăd că, în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanței posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din 15 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2020.

Procesat de GGC - LM