ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 846/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 846/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din data de 8 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a menținut măsura arestării preventive a persoanei solicitate A., în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul IPJ Buzău, pentru o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 26 decembrie 2020 și până la data de 24 ianuarie 2021, inclusiv.
S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă mai ușoară formulată de persoana solicitată A.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin Sentința penală nr. 119 din data de 23 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, privind executarea Mandatului european de arestare nr. 28638/19 R.G.N.R - 20256/19 R.G. GIP emis la data de 25 august 2020 de judecătorul de investigații preliminare de la Tribunalul din Milano, Italia, față de persoana solicitată A.
S-a luat act că persoana solicitată A., aflat în Centrul de Reținere și Arest preventiv din cadrul IPJ Buzău, a consimțit să fie predată autorităților judiciare din Italia, în baza Mandatului european de arestare nr. 28638/19 R.G.N.R - 20256/19 R.G. GIP emis la data de 25 august 2020 de către autoritățile judiciare din Italia, respectiv de Tribunalul din Milano.
În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Italia, fiind cercetată pentru comiterea unei infracțiuni de "viol", prevăzută de 609 - Bis Co. 1-2 N.1, 609-opt din C. pen. italian având corespondent în legea penală română în infracțiunea prevăzută de art. 218 C. pen. cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, exclusiv pentru cele menționate în mandatul european de arestare.
Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 26 noiembrie 2020 până la data de 25 decembrie 2020, inclusiv și predarea acesteia către autoritatea judiciară din Italia, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Italia.
S-a dispus ca Administrația locului de deținere - Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Buzău să primească și rețină persoana solicitată A., începând cu data de 26 noiembrie 2020, înaintând instanței dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prevăzut de art. 111 din Legea nr. 302/2004 republicată, să procedeze la predarea acesteia către autoritățile judiciare din Belgia.
La data de 3 decembrie 2020 s-a primit la Curtea de Apel Ploiești Adresa nr. x/2020 emisă la 3 decembrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești prin care s-a solicitat menținerea arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Italia a persoanei solicitate A., luată prin Sentința penală nr. 119 din data de 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești și pusă în executare prin Mandatul nr. x/MEA/2020 din data de 23 noiembrie 2020.
Totodată, s-a anexat adresa din 2 decembrie 2020 a MAI-IGPR-CCPI - Biroul Național Sirene și formularul M nr. x, primit la data de 3 decembrie 2020 de la Biroul Sirene Italia, prin care s-a informat Biroul Sirene România că, în contextul epidemiei de COVID-19, autoritățile judiciare italiene solicită amânarea predării persoanei în cauză din motive umanitare până ce criza cauzată de COVID-19 va fi soluționată. De asemenea, s-a solicitat ca persoana în cauză să nu fie eliberată până la predarea sa.
Curtea, verificând măsura arestării preventive a apreciat că se impune menținerea acestei măsuri, pentru următoarele considerente:
În cauză, în vederea predării către autoritățile judiciare italiene, prin Mandatul de arestare nr. x/2020, din data de 23 noiembrie 2020, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 26 noiembrie 2020 până la data de 25 decembrie 2020, inclusiv, pentru comiterea infracțiunii de viol, constând în aceea că:
"persoana solicitată, împreună cu alt complice, a abuzat sexual pe victima B. în timpul unei petreceri aniversare într-un parc. După aceea, victima (beată) a fost dusă într-un loc mai ascuns în parc și forțată de persoana solicitată să îi facă sex oral". Fapta pentru care este acuzată persoana solicitată este prevăzută de art. 609 - Bis Co. 1-2 N.1, 609-opt din C. pen. italian, sancționată cu o pedeapsă maximă de 12 ani închisoare, având corespondență în legea penală română în infracțiunea de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) din C. pen. român, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, exclusiv pentru cele menționate în mandatul european de arestare.
Conform articolului 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată.
Curtea a constatat că autoritățile italiene au informat autoritățile române cu privire la imposibilitatea realizării misiunii de preluare a persoanei solicitate la termenul stabilit din cauza măsurilor de siguranță impuse în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, solicitând prelungirea termenului de predare cu încă 30 de zile, autoritățile italiene intenționând să organizeze preluarea acestuia din România cu un zbor charter.
Dispozițiile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată prevăd că, "dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită".
Prin urmare, în raport de aceste prevederi legale coroborate cu art. 104 alin. (9) și (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, precum și a motivelor invocate în cererea cu care a fost învestită instanța și anume acelea vizând contextul evoluției pandemiei de COVID-19, situație în care misiunea de predare a persoanei solicitate în Italia urmează a fi reprogramată la momentul la care situația epidemiologică va permite preluarea persoanei, Curtea a apreciat cererea ca fiind întemeiată, motiv pentru care, în baza art. 104 alin. (9) și (10) coroborat cu art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis-o, cu consecința respingerii, ca nefondate, a cererii de înlocuire a acestei măsuri preventive, aspectele de ordin personal invocate neputând prevala în acest moment procesual față de bunul mers al desfășurării instrucției penale în cauză.
Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată A. a formulat prezenta contestație.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 11 decembrie 2020, sub nr. x/2020.
Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112.
Totodată, dispozițiile art. 104 alin. (10) teza finală din Legea nr. 302/2004 prevăd că: (...) Durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.
Pe de altă parte, potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din aceeași lege, în cazul în care instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare, instanța competentă dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării ei către statul emitent, măsură ce se verifică periodic până la predarea efectivă și a cărei durată totală nu poate depăși 180 de zile.
Instanța de control judiciar notează că art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, reglementează procedura și condițiile predării persoanei solicitate și prevede următoarele:
"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
(2) Dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.
(3) În cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleași fapte.
(4) În toate cazurile, în momentul predării, autoritățile române comunică autorităților statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica."
În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reține că, prin sentința penală nr. 119 din data de 23 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, a fost admisă solicitarea privind executarea mandatului european de arestare nr. 28638/19 R.G.N.R - 20256/19 R.G. GIP emis la data de 25 august 2020 de judecătorul de investigații preliminare de la Tribunalul din Milano, Italia, față de persoana solicitată A., s-a luat act că persoana solicitată consimte să fie predată autorităților judiciare din Italia și s-a autorizat predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară din Italia pentru efectuarea de cercetări pentru comiterea unei infracțiuni de "viol", prevăzută de 609 - Bis Co. 1-2 N.1, 609-opt din C. pen. italian.
De asemenea, prin aceeași sentință, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 26 noiembrie 2020 până la data de 25 decembrie 2020, inclusiv și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă, iar în baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare nr. x/MEA/2020 din data de 23 noiembrie 2020, în vederea predării persoanei solicitate către autoritatea judiciară din Italia.
Prin Adresa din 3 decembrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a solicitat Curții de Apel Ploiești, ca urmare a Adresei nr. x din 2 decembrie 2020 a MAI-IGPR-CCPI - Biroul Național Sirene, primite de la Biroul Sirene Italia, menținerea arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Italia a persoanei solicitate A., în contextul nefavorabil generat de evoluția pandemiei COVID-19.
Prin urmare, se constată că, în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate, în temeiul dispozițiilor art. 104 alin. (9) și 10 din Legea nr. 302/2004, având în vedere că menținerea arestării preventive este necesară în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.
Așadar, în condițiile în care persoana solicitată A. a fost arestată pentru o perioadă de 30 zile, în intervalul 26 noiembrie 2020 - 25 decembrie 2020, în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant, rezultă că măsura în discuție menținută prin încheierea contestată se încadrează în dispozițiile legale anterior menționate.
De altfel, persoana solicitată nici nu a contestat, în cadrul prezentului demers judiciar, argumentele de fapt și de drept care au stat la baza soluției dispusă de instanța de fond.
În mod corect a fost astfel menținută măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate de către prima instanță, întrucât din motive obiective în contextul evoluției pandemiei de COVID-19 nu s-a putut proceda la predarea efectivă a acesteia.
De asemenea, Înalta Curte reține că, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, în cazul unei soluții de admitere, prin sentința prin care instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională.
În consecință, față de aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că legea specială nu permite o măsură alternativă în această situație, întrucât, așa cum corect a reținut instanța de fond, predarea persoanei solicitate către autoritățile străine nu se poate face decât în stare de arest preventiv.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din data de 8 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din data de 8 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2020.
Procesat de GGC - LM