ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 493/2020

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 84/F din 5 august 2020, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 104 alin. (9) și 10 din Legea nr. 302/2004 a dispus menținerea măsurii arestării preventive în vederea predării a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 7 august 2020, până la data de 5 septembrie 2020, inclusiv.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Pitești a reținut următoarele:

Prin adresa din 4 august 2020, emisă de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Biroul Sirene, s-a comunicat solicitarea formulată de autoritatea judiciară din Italia, respectiv de Tribunalul Genova - Biroul judecătorului pentru cercetări preliminare, privind executarea mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., la data de 30.06.2020 în dosarul nr. x - 7820/18 RG GIP.

Solicitarea s-a formulat în conformitate cu Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, privind Cooperarea judiciară internațională în materie penală, între statele membre.

Prin sentința nr. 66/F din 8.07.2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Italia și s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă cu respectarea termenelor de predare prev. de art. 104 alin. (10) și art. 112 din aceeași lege.

La data de 4 august 2020, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene a adus la cunoștința Curții de Apel Pitești că nu s-a putut proceda la predarea persoanei solicitate, având în vedere că nu sunt suficiente zboruri disponibile între România și Italia, dar și din cauza măsurilor impuse din cauza pandemiei, precum și faptul că autoritățile din Italia solicită prelungirea preluării/predării.

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.

Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaționale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacționa prompt la stimulii infracționali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.

În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea 302/2004, durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

A arătat că din examinarea textului de lege menționat rezultă că legiuitorul a prevăzut posibilitatea intervenirii unor situații excepționale care împiedică predarea efectivă a persoanei solicitate în intervalul de 30 zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, dând posibilitatea instanței să mențină succesiv măsura arestării preventive pentru o perioadă totală de maximum 180 de zile.

În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării.

Procedând la verificarea măsurii arestării preventive, Curtea a constatat că se impune menținerea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, având în vedere că până la acest moment, din motive obiective, nu s-a putut proceda la predarea efectivă a persoanei solicitate.

Instanța de fond a observat că nu a fost revocată decizia în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare, astfel că nu există niciun motiv pentru a se dispune revocarea executării mandatului european de arestare.

Având în vedere că din motive obiective nu s-a putut proceda la predarea efectivă a persoanei solicitate, precum și faptul că menținerea arestării preventive este necesară în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, instanța a menținut măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 7 august 2020, până la data de 5 septembrie 2020, inclusiv.

Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată A. a formulat contestație.

În esență, a solicitat admiterea contestației, respingerea cererii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești de menținere a arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară.

A arătat că la acest moment, menținerea măsurii arestării preventive nu mai este necesară pentru realizarea scopului pentru care a fost inițial dispusă, nu există temeiuri care să justifice privarea de libertate și au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive.

În opinia persoanei solicitate, au fost încălcate dispozițiile art. 113 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în condițiile în care predarea nu s-a realizat în termenul de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare din data de 8.07.2020 și nici nu s-a stabilit o dată certă de predare, nefiind dovedite de către Parchet eventualele motive independente de voința autorităților române sau italiene pentru care nu s-a putut realiza.

În ceea ce privește situația personală și familială, a arătat că are doi copii minori în întreținere, cu probleme de sănătate.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în conformitate cu art. 4251 C. proc. pen., raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 23 alin. (4) din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate, executarea mandatului european de arestare urmând a avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, precum și cele ale alin. (10) al aceluiași articol, care prevăd că, în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului, pe o perioadă inițială de maxim 30 de zile, și că durata totală a acesteia, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

Rezultă, așadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menționate că, în situația în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voința autorităților implicate, iar măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă să poată depăși 180 de zile.

Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, că prin sentința nr. 66/F din 8.07.2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Italia și s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă cu respectarea termenelor de predare prev. de art. 104 alin. (10) și art. 112 din aceeași lege.

La data de 4 august 2020, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene a adus la cunoștința Curții de Apel Pitești că nu s-a putut proceda la predarea persoanei solicitate, având în vedere că nu sunt suficiente zboruri disponibile între România și Italia, dar și din cauza măsurilor impuse din cauza pandemiei, precum și faptul că autoritățile din Italia solicită prelungirea preluării/predării.

Raportat la aceste aspecte, se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 113 alin. (2) și art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, și a menținut măsura arestării față de persoana solicitată pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 7 august 2020, imposibilitatea predării acesteia fiind determinată de motive obiective independente de voința autorităților implicate, respectiv de sistarea transportului internațional aerian pe ruta România-Italia, în contextul nefavorabil generat de evoluția rapidă a pandemiei de COVID-19.

În plus, având în vedere data luării măsurii arestării față de persoana solicitată, respectiv 8 iulie 2020, se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă nedepășind durata maximă de 180 de zile.

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării cu o măsură preventivă mai ușoară, Înalta Curte constată că în cauză nu există garanții suficiente pentru a lua față de persoana solicitată una din măsurile preventive neprivative de libertate, prevăzute de art. 202 alin. (4) lit. b), c) C. proc. pen., dată fiind natura acuzațiilor pentru care s-a emis mandatul european de arestare.

În mod corect s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, atât în scopul asigurării executării mandatului european de arestare, emis de autoritățile judiciare din Italia, cât și pentru a se preveni un eventual risc al sustragerii persoanei solicitate de la procedurile judiciare care o vizează.

Mai mult, Înalta Curte reține că predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale nr. 84/F din 5 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 8 alin. (1) lit. e) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 554 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale nr. 84/F din 5 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în sumă de 554 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 august 2020.

GGG - CL