ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 173/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 173/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 25 februarie 2021
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea nr. 10/F din data de 11 februarie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 104 alin. (9) și 10 din Legea nr. 302/2004 a dispus menținerea măsurii arestării preventive în vederea predării a persoanei solicitate A., în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Argeș, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 20 februarie 2021, până la data de 21 martie 2021, inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Pitești a reținut că, prin adresa nr. x din 09.02.2021, emisă de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Biroul Sirene, s-a comunicat acestei instanțe solicitarea formulată de autoritatea judiciară din Franța, respectiv de Parchetul Procurorului Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Creteil - Serviciul de Executări penale din Franța, privind executarea mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., în dosarul nr. x, la 29 decembrie 2020.
Solicitarea s-a formulat în conformitate cu Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, privind Cooperarea judiciară internațională în materie penală, între statele membre.
Prin sentința nr. 4/A din 21.01.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Franța și s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă cu respectarea termenelor de predare prev. de art. 104 alin. (10) și art. 112 din aceeași lege.
La data de 09.02.2021, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene a adus la cunoștința Curții de Apel Pitești că nu s-a putut proceda la predarea persoanei solicitate, având în vedere că nu sunt suficiente zboruri disponibile între România și Franța, dar și din cauza măsurilor impuse din cauza pandemiei, precum și faptul că autoritățile din Franța solicită prelungirea preluării/predării.
Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.
Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaționale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacționa prompt la stimulii infracționali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.
În conformitate cu disp. art. 104 alin. (10) din Legea 302/2004, durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.
S-a menționat că, din examinarea textului de lege menționat rezultă că legiuitorul a prevăzut posibilitate intervenirii unor situații excepționale care împiedică predarea efectivă a persoanei solicitate în intervalul de 30 zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă în vederea predării către autoritatea judiciară emitent, dând posibilitatea instanței să mențină succesiv măsura arestării preventive pentru o perioadă totală de maximum 180 de zile.
În conformitate cu disp. art. 104 alin. (9) din Legea 302/2004, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării.
Procedând la verificarea măsurii arestării preventive, instanța a constatat că se impune menținerea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, având în vedere că până la acest moment, din motive obiective, nu s-a putut proceda la predarea efectivă a persoanei solicitate.
Instanța a observat că nu a fost revocată decizia în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare, astfel că nu există niciun motiv pentru a se dispune revocarea executării mandatului european de arestare.
Având în vedere că din motive obiective nu s-a putut proceda la predarea efectivă a persoanei solicitate, precum și faptul că menținerea arestării preventive este necesară în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, instanța a menținut măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20 februarie 2021, până la data de 21 martie 2021, inclusiv.
Împotriva încheierii nr. 10/F din data de 11 februarie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a formulat contestație persoana solicitată A..
Examinând încheierea atacată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4/A din 21.01.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost admisă cererea privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 29 decembrie 2020, în dosarul nr. x de Parchetul Procurorului Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Creteil, Serviciul de Executări pedepse, privind persoana solicitată A. și s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă cu respectarea termenelor de predare prev. de art. 104 alin. (10) și art. 112 din aceeași lege.
Totodată, prin încheierea atacată, a fost menținută măsura arestării preventive în vederea predării persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 20 februarie 2021, până la data de 21 martie 2021, inclusiv.
În cuprinsul art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, republicată se menționează că:, în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă".
Rezultă, așadar, că în cazul unei soluții de admitere, prin sentința prin care instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională.
Prin urmare, predarea, ca o consecință directă a punerii în executare a mandatului european, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea mandatului european de arestare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.
În ceea ce privește menținerea măsurii arestării provizorii în vederea predării persoanei solicitate A., Înalta Curte reține, în acord cu prima instanță, că aceasta este singura măsura preventivă care poate fi luată în vederea predării.
În acest sens, prima instanță a menționat că imposibilitatea predării s-a datorat faptului că nu sunt suficiente zboruri disponibile între România și Franța, dar și din cauza măsurilor impuse din cauza pandemiei, precum și că, în acest context, autoritățile din Franța au solicitat prelungirea preluării/predării. Prin urmare, Înalta Curte reține că amânarea predării s-a datorat unor motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent.
Potrivit art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea persoanei solicitate nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită. Or, din actele aflate la dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, rezultă că Biroul Sirene Franța a solicitat prelungirea termenului de predare a persoanei solicitate până la data de 26.02.2021.
Astfel, cu privire la cererea persoanei solicitate de a se lua o altă măsură preventivă în vederea predării, Înalta Curte reține că în cazul punerii în executare a mandatului european de arestare, în situația în care se dispune predarea, legea nu reglementează posibilitatea luării unei alte măsuri decât aceea a arestării provizorii, așa cum reiese din interpretarea art. 104 alin. (11) teza finală, din Legea nr. 302/2004, republicată.
În aceste condiții, se impune menținerea măsurii provizorii, lăsarea în libertate a persoanei solicitată nu poate fi circumscrisă unor garanții suficiente care să asigure prezenta sa în fata autorităților judiciare și care să înlăture orice risc de sustragere de la derularea procedurilor în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare. Privitor la solicitarea apărării de a nu se mai prelungi măsura arestării provizorii, Înalta Curte reține că nu poate fi evaluată decât în contextul particularităților procedurii arestării provizorii în vederea punerii în executare a cererii de extrădare, raportat la persoana acesteia, la scopul urmărit prin impunerea măsurii, la faptele de care este acuzată aceasta, persoana solicitată fiind cercetată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 221 - 3 alin. (1) din C. pen. francez, art. 121 - a și 121 - 5 din C. pen. francez și amenințare repetată cu moartea, prevăzută de art. 222 - 17, alin. (2) din C. pen. francez, constând în aceea că, pe teritoriul Franței, în Alfortville, în calitate de autor, a săvârșit infracțiunile de tentativă de omor cu premeditare, la data de 17.07.2019 și amenințare repetată cu moartea, la data de 12.08.2019.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 425
1
alin. (7) lit. b) din C. proc. pen. și art. 110 alin. (1) și (3) din Legea 302 din 2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 10/F din data de 11 februarie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 10/F din data de 11 februarie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2021.