ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 48/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 48/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 6 din data de 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 a menținut măsura arestării în vederea predării luată față de persoana solicitată A., luată prin Sentința penală nr. 105 din 18.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2020 (mandat de arestare în vederea predării nr. x din 18.12.2020), dar nu mai mult de 30 de zile.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin Sentința penală nr. 105/2020 pronunțată la data de 18.12.2020 în Dosarul nr. x/2020 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar în baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004 s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 15.10.2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie - Tribunalul Magistraților Luton, pe numele persoanei solicitate A., și s-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare italiene și nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.
În baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu 18.12.2020 până la 16.01.2021 ora 24.
S-a revocat măsura arestării provizorii în vederea predării dispusă prin Încheierea penală nr. 135 din 06.12.2020 în Dosarul nr. x/2020 (mandat de arestare provizorie nr. x/2020 emis de Curtea de Apel Alba Iulia).
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și apoi arestată provizoriu în vederea predării începând cu 05.12.2020 ora 16:20 și până la data de 18.12.2020.
În motivarea sentinței a reținut că pe numele cetățeanului român A., la data de 15.10.2020, judecătorul de pace din Marea Britanie a emis un mandat de arestare preventivă, din cuprinsul mandatului rezultând că:
La data de 13.10.2018, în timp ce persoana vătămată a ieșit dintr-o casă, la ora 03:02 a.m., fiind surprinsă de camerele de luat vederi și s-a deplasat la o stație de autobuz din centrul orașului Luton, persoana vătămată a fost observată de persoana solicitată care a agresat-o, lovind-o cu pumnul în față, iar apoi persoana solicitată a tras-o pe persoana vătămată într-un șanț și a violat-o. Ulterior, persoana solicitată a fugit de la fața locului, victima fiind descoperită de un trecător care a anunțat organele de poliție la ora 06:39 a.m.
La data de 02.11.2018, a doua persoana vătămată a raportat faptul că se afla în centrul orașului Luton când persoana solicitată a abordat-o și i-a cerut o țigară. Persoana vătămată i-a dat o țigară și s-a îndepărtat. Persoana solicitată a urmărit-o pe victimă până când aceasta a intrat într-o parcare subterană, unde a lovit-o cu pumnul în față, i-a mușcat fața, a lovit-o cu pumnul în stomac, după care persoana solicitată și-a tras pantalonii în jos și și-a pus prezervativ. După aceea persoana solicitată a violat victima care plângea și îi cererea autorului să se oprească. Persoana solicitată a încercat să o sărute pe victimă și i-a mușcat din nou fața, și a încercat să își introducă degetele în vaginul victimei, după care a ejaculat pe picioarele și haina victimei, iar apoi a fugit de la fața locului.
Instanța a constatat că mandatul european de arestare, emis în baza mandatului britanic de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate, conține toate informațiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, că persoana solicitată prezentă în fața instanței, nu a invocat obiecțiuni cu privire la identitate, și de asemenea, a primit o copie a mandatului european de arestare, conform art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004. S-a consemnat că persoana solicitată nu este de acord cu predarea sa, iar în temeiul art. 104 alin. (3) din aceeași lege, aceasta a fost informată cu privire la efectele regulii specialității, arătând că nu înțelege să renunțe la acest beneficiu.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, infracțiunea pentru care a fost emis mandatul european de arestare fiind incriminată și în legislația română, fiind îndeplinită condiția dublei incriminări a faptei care dă loc la predare. Instanța a mai constatat că în cauză nu este incident niciunul din motivele de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004. A fost emis mandatul de arestare în vederea predării nr. x din 18.12.2020.
Sentința a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 882 din 31.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a respins contestația formulată de persoana solicitată
La data de 14.01.2021, prin adresa nr. x, înregistrată sub nr. dosar x/2021, Biroul Național Sirene a comunicat solicitarea Biroului Sirene Marea Britanie de a se lua măsurile necesare în vederea prelungirii termenului de predare a persoanei solicitate cu 4 săptămâni de la data de 16.01.2021, intenționându-se preluarea acesteia cu o altă companie aeriană, dar cu tranzit pe teritoriul Olandei, fiind în imposibilitatea preluării persoanei urmărite la data de 15.01.2021 așa cum s-a stabilit inițial, având în vedere restricțiile comunicate de compania aeriană, care nu acceptă persoane escortate la bord.
Curtea a constatat că de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare a persoanei solicitate A. și luarea măsurii arestării în vederea predării au trecut 28 zile, mandatul de arestare emis fiind valabil pentru încă 2 zile.
Având în vedere adresa emisă de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, precum și faptul că durata de timp scursă de la luarea acestei măsuri până la momentul actual este redusă, că nu a intervenit nicio împrejurare care să determine o schimbare sau încetare a temeiurilor avute în vedere la luarea ei, prima instanță a menținut măsura preventivă.
Totodată, Curtea a avut în vedere, la menținerea acesteia și faptul că față de persoana solicitată prin Sentința penală nr. 89/2015 a Judecătoriei Orăștie s-a luat măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol în formă calificată asupra unui minor și a unei infracțiuni de furt calificat, fiind eliberat la termen la data de 17.06.2017, după care a fost condamnată, prin Sentința penală nr. 13/2020 a Judecătoriei Orăștie, la pedeapsa amenzii pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe săvârșită împreună cu cel puțin alte două persoane și împreună cu un minor.
Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată a formulat contestație, solicitând, în esență, înlocuirea măsurii arestării provizorii cu măsura arestului la domiciliu.
Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că este nefondată contestația declarată de persoana solicitată, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.
În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, precum și cele ale alin. (10) al aceluiași articol, care prevăd că, în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului, pe o perioadă inițială de maxim 30 de zile, și că durata totală a acesteia, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.
Rezultă, așadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menționate că, în situația în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voința autorităților implicate, măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă să poată depăși 180 de zile.
Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, că prin Sentința penală nr. 105/2020 pronunțată la data de 18.12.2020, în Dosarul nr. x/2020, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar în baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004 s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 15.10.2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie - Tribunalul Magistraților Luton, pe numele persoanei solicitate A., s-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare engleze, s-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității, iar în baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu 18.12.2020 până la 16.01.2021.
Sentința a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 882 pronunțată la data de 31.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a respins contestația formulată de persoana solicitată.
Se reține că la data de 14.01.2021, prin adresa nr. x, Biroul Național Sirene a comunicat solicitarea autorităților judiciare engleze de luare a măsurilor necesare în vederea prelungirii măsurii arestului față de persoana solicitată, cu 4 săptămâni începând cu data de 16.01.2021, intenționându-se preluarea acesteia cu o altă companie aeriană, dar cu tranzit pe teritoriul Olandei, fiind în imposibilitatea preluării persoanei urmărite la data de 15.01.2021 așa cum s-a stabilit inițial, având în vedere restricțiile comunicate de compania aeriană, care nu acceptă persoane escortate la bord.
Raportat la aceste aspecte, se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 113 alin. (2) și art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 și a menținut măsura arestării în vederea predării, luată față de persoana solicitată A., imposibilitatea predării fiind determinată de motive obiective independente de voința autorităților implicate.
Având în vedere data luării măsurii arestării față de persoana solicitată, respective 18.12.2020, se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă nedepășind durata maximă de 180 de zile, iar durata totală a detenției persoanei solicitate nu prezintă un caracter excesiv.
Față de natura faptelor menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate (infracțiuni de viol), precum și pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, Înalta Curte apreciază că menținerea măsurii arestării persoanei solicitate se impune pentru buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare.
Evaluând solicitarea formulată de contestatorul persoană solicitată de a dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsura arestului la domiciliu, Înalta Curte reține, prioritar, că arestarea persoanei solicitate și, subsecvent, menținerea acestei măsuri în vederea predării sunt obligatorii în situația dată, în care, prin sentință penală definitivă s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate.
Măsura arestării provizorii este utilă și necesară punerii în executare a solicitării statului emitent.
În acest sens, se notează că dispozițiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, sub aspectul înlocuirii măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă, în condițiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecății, nu și după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanța s-a pronunțat asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu și arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menține până la predarea efectivă a persoanei solicitate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată persoana solicitată A. împotriva Încheierii penale nr. 6 din data de 15 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii penale nr. 6 din data de 15 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.