ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 161/2021

Ședința publică din data de 24 februarie 2021

Asupra contestației de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 18 din 10 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția Penală, în baza art. 104 alin. (9) din Legea 302/2004 s-a menținut măsura arestării în vederea predării luată față de persoana solicitată A. prin sentința penală nr. 104/18.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul penal nr. x/2020 (mandat de arestare în vederea predării nr. 63/18.12.2020), dar nu mai mult de 30 de zile.

S-au reținut, în esență, următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 107/2020 pronunțată la data de 18.12.2020 în dosarul nr. x/2020, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar în baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 20.11.2020 în dosarele nr. x/2018 RGNR și nr. 20945/2019 RG GIP ale Tribunalul Turin pe numele persoanei solicitate A..

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare italiene.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu 18.12.2020, până la 16.01.2021.

S-a revocat măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea penală nr. 134/2020 din 04.12.2020 în dosarul nr. x/2020.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută începând cu 03.12.2020 ora 19:30 până la 04.12.2020.

Această hotărâre a rămas definitivă la data de 28.12.2020 ca urmare a neexercitării căii de atac.

În motivarea sentinței menționate, instanța a reținut că pe numele cetățeanului român A., la data de 21.10.2019, instanța din Torino a emis un mandat de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate în dosarele nr. x/2018 RGNR și nr. 20945/2019 RG GIP, iar la data de 20.11.2020 în aceleași dosare a fost emis de Tribunalul Torino mandatul european de arestare a cărui executare se solicită în prezenta cauză.

S-a arătat că din cuprinsul mandatului rezultă că persoana solicitată, împreună cu numiții B. și C., în baza aceleiași rezoluții infracționale, pentru a obține profit, au predat la data de 05.03.2018 o cantitate de cupru nespecificată și cantitatea de 374,50 Kg de lingouri placate cu cupru, urmare a jafului firmei S.C. PISCINA RECUPERI S.R.L. din data de 13.05.2018.

S-a menționat că din dispozițiile legale care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul judecătorului, în această procedură, se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată și la verificarea cauzelor de refuz al predării, fiind exclusă competența judecătorului de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și de a verifica existența faptelor de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată. În acest sens, art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 prevede următoarele:

"Dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea".

Instanța a constatat că mandatul european de arestare, emis în baza mandatului italian de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate, conține toate informațiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.

S-a arătat că persoana solicitată a fost prezentă în fața instanței, fiindu-i verificată identitatea și neexistând obiecții privitoare la aceasta. De asemenea, persoanei solicitate i s-a înmânat o copie a mandatului european de arestare, conform art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 persoana solicitată a fost informată cu privire la drepturile prevăzute la art. 106 (dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță, dreptul de a-și desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare și de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales sau desemnat din oficiu în România, în condițiile prevăzute de legea română și cu asigurarea confidențialității, dreptul la un interpret asigurat gratuit), efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, fiindu-i puse în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

Audiată fiind, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea sa, fiind luată o declarație în acest sens, conform art. 105 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.

În temeiul art. 104 alin. (3) din aceeași lege, persoana solicitată a fost informată cu privire la efectele regulii specialității, arătând că nu înțelege să renunțe la acest beneficiu.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, infracțiunea pentru care a fost emis mandatul european de arestare fiind incriminată și în legislația română, art. 270 C. pen. român incriminând fapta de tăinuire, pedeapsa fiind închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă, fiind îndeplinită condiția dublei incriminări a faptei care dă loc la predare. Mai mult, infracțiunea de tăinuire se regăsește printre infracțiunile pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări - art. 97 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 302/2004.

Instanța a mai constatat că în cauză nu este incident niciunul din motivele de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004.

A fost emis mandat de arestare în vederea predării nr. 63/18.12.2020.

II. La data de 12.01.2021, prin adresa nr. x, Biroul Național SIRENE a solicitat a se lua măsurile necesare în vederea prelungirii măsurii arestului față de persoana solicitată, intenționându-se preluarea acestuia cu un zbor charter în data de 10.02.2021 sau 11.02.2021, având în vedere că nu sunt suficiente zboruri disponibile între România și Italia, dar și din cauza măsurilor impuse din cauza pandemiei, solicitând prelungirea termenului de predare până la data de 12.02.2021.

Au fost invocate prevederile art. 113 alin. (1) și 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004.

III. Prin încheierea penală nr. 3/2021 pronunțată la data de 13.01.2021 în dosarul nr. x/2020 Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 104 alin. (9) din Legea 302/2004, a menținut măsura arestării în vederea predării față de persoana solicitată A., dar nu mai mult de 30 de zile.

IV. La data de 09.02.2021 prin adresa nr. x Biroul Național SIRENE a solicitat a se lua măsurile necesare în vederea prelungirii măsurii arestului față de persoana solicitată, intenționându-se preluarea acestuia cu un zbor charter în data de 25.02.2021, având în vedere imposibilitatea realizării misiunii de preluare în termenul stabilit a persoanei solicitate A., din cauza măsurilor de siguranță impuse în contextul evoluției epidemiei de COVID-19 și a numărului limitat de zboruri, fiind invocate prevederile art. 113 alin. (1) și 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004.

V. Verificând măsura arestării în vederea predării luată față de persoana solicitată A., Curtea de apel a constatat următoarele:

Conform art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 (care reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare), instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112.

Conform art. 113 alin. (1) din aceeași lege, predarea persoanei solicitate se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.

Potrivit art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centru de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În continuare, conform art. 104 alin. (10) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 durata totală a măsurii arestării în vederea predării, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

Curtea de apel a constatat că de la luarea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate A. au trecut 44 zile.

Totodată, s-a avut în vedere adresa emisă de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, în care se menționează că autoritățile judiciare italiene sunt în imposibilitatea realizării misiunii de preluare în termenul stabilit și solicită prelungirea termenului de predare până la data de 25.02.2021, când se va încerca organizarea unui zbor special în vederea preluării mai multor persoane din România.

Deși persoana solicitată nu a fost de acord cu menținerea măsurii arestării în vederea predării, Curtea de apel, având în vedere cele expuse mai sus, faptul că durata de timp scursă de la luarea acestei măsuri până la momentul actual este redusă, precum și faptul că nu a intervenit nicio împrejurare care să determine o schimbare sau încetare a temeiurilor avute în vedere la luarea ei, a constatat că se impune menținerea în continuare a măsurii, dar nu mai mult de 30 de zile.

S-a mai reținut că măsura arestării persoanei solicitate nu depășește durata maximă prevăzută de art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004.

Împotriva încheierii sus-menționate a formulat contestație persoană solicitată A., în termen legal, solicitând admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate și înlocuirea măsurii arestării cu cea a controlului judiciar.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că prima instanță a dispus, în mod corect, arestarea persoanei solicitate pe o durată de maxim 30 zile.

Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, "Instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării.

În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului. Durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (6) din legea menționată, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

Alineatul (11) al aceluiași text de lege, prevede că, "... în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă".

De asemenea, potrivit art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, "Dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită."

Instanța de control judiciar constată că în cauză s-a dispus prin sentința penală nr. 104/18.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2020, punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 20.11.2020 în dosarele nr. x/2018 RGNR și nr. 20945/2019 RG GIP ale Tribunalul Turin pe numele persoanei solicitate A. și s-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare italiene și nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

Din examinarea actelor dosarului, se constată că predarea persoanei solicitate nu a putut avea loc la termenul convenit, din cauza contextului excepțional de imposibilitate a predării din cauze obiective. Așa cum rezultă din actele dosarului, prin adresa emisă de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, autoritățile judiciare italiene au menționat că sunt în imposibilitatea realizării misiunii de preluare în termenul stabilit și solicită prelungirea termenului de predare până la data de 25.02.2021, când se va încerca organizarea unui zbor special în vederea preluării mai multor persoane din România.

În acest sens, se constată că în cauză este incidentă ipoteza prevăzută de art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, constând în faptul că, din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit, dată fiind pandemia generată la nivel european de virusul SARS-COV-19, precum și măsurile instituite la nivelul statelor europene.

În ce privește temeinicia și legalitatea măsurii arestării în vederea predării, se constată că din interpretarea dispozițiilor art. 101 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, rezultă că, odată cu dispunerea executării mandatului european de arestare, în vederea predării persoanei solicitate, prin sentință, judecătorul dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.

Drept urmare, măsura arestării este de esența procedurii de executare a mandatului european de arestare, decurgând automat din dispunerea acestuia în vederea predării persoanei solicitate.

În consecință, susținerile apărării cu privire la înlocuirea măsurii arestării cu măsura controlului judiciar, nu pot fi primite, deoarece dispozițiile legale sus-menționate conferă instanței această posibilitate doar în cadrul măsurii arestării provizorii, dispusă pe parcursul soluționării mandatului european de arestare.

Totodată, în raport de dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, instanța de control judiciar constată că este oportună și necesară menținerea arestării persoanei solicitate în vederea predării, fiind justificată de asigurarea bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate.

Înalta Curte constată că, deși predarea efectivă către statul membru emitent nu a putut fi efectuată, având în vedere contextul de excepție epidemiologic, în cauză măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării nu a depășit termenul maxim de 180 de zile a duratei totale a arestării, prevăzut de art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 18 din data de 10 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția Penală.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 18 din data de 10 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 februrarie 2021.