ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 414/2021

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 74/F din data de 7 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021(908/2021), a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, secția I penală și în baza art. 109, alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 17. II.2021, de către Judecătorul de Instrucție din cadrul Tribunalului districtual din Nyirbator, Ungaria, în Dosarul nr. x/2021/2, pe numele persoanei solicitate A., și, a dispus arestarea acesteia, în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, respectiv 7.IV.2021 - 6.V.2021, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant și s-a dispus emiterea, de îndată, a mandatului de arestare, în vederea predării.

S-a dispus predarea persoanei solicitate-inculpat A. către autoritățile judiciare ungare, cu respectarea regulii specialității.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută începând cu data de 25.III.2021 la zi.

În temeiul art. 275, alin. (3), C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar, în temeiul art. 276, alin. (5), C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu B., în sumă de 1.012 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, secția I penală, prin Adresa nr. x/2021 din data de 26.03.2021, a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 17.II.2021 de către Judecătorul de Instrucție din cadrul Tribunalului districtual din Nyirbator, Ungaria, în Dosarul nr. x/2021/2 și arestarea acestuia în vederea predării către autoritățile judiciare ungare.

Prin încheierea de ședință din data de 26.III.2021, s-a dispus, în temeiul art. 102, alin. (5), lit. a) din Legea nr. 302/2004, modificată, cu aplicarea art. 226, alin. (2), teza a II-a din C. proc. pen., luarea măsurii arestării provizorii, în vederea predării, pe perioada de 15 zile, respectiv 26.III.2021 - 9.IV.2021, inclusiv, a persoanei solicitate-inculpat A., față de care a fost emis Mandatul de arestare provizorie nr. 14/26. III.2021, dispunându-se comunicarea hotărârii judecătorești respective către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și către Ministerul Justiției.

La data de 5.IV.2021 autoritățile judiciare din Ungaria au comunicat Mandatul european de arestare emis pe data de 17.II.2021, de către Judecătorul de Instrucție din cadrul Tribunalului districtual din Nyirbator, Ungaria, în Dosarul nr. x/2021/2.

Mandatul european de arestare a fost emis de către autoritățile judiciare din Ungaria pe numele persoanei solicitate, în vederea cercetării pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prevăzută de art. 353 alin. (1) din C. pen. ungar.

În fapt, autoritățile judiciare din Ungaria au reținut că:

"La data de 5.01.2021, la ora 17:25, persoana solicitată-inculpat a intrat pe teritoriul Ungariei, în autovehiculul marca x, cu număr de înmatriculare x, condus de suspectul C., apoi, la ora 18:01, pe teritoriul aceleiași țări, au intrat suspecții C. și D., cu autoutilitara marca x, cu număr de înmatriculare x, condusă de suspectul D., care a preluat, pe marginea unei autostrăzi ungare, un număr de 16 imigranți, se pare sirieni, aduși, în mod ilegal, din Serbia, către țările vest-europene, plătind, fiecare, contrabandiștilor sume cuprinse între 4.000 euro și 4.500 euro, iar suspecții din autovehiculul marca x, cu număr de înmatriculare x, care pilota autoutilitara în care erau ascunși migranții, l-au avertizat pe suspectul D. cu privire la prezența organelor de poliție pe traseu. Prin urmare, nu există nici o îndoială că infracțiunea a fost comisă pe teritoriul Ungariei, unde migranții au fost preluați și transportați, în modalitatea expusă, cu autoturismele intrate din România."

Cauza a fost soluționată în ședință publică, în prezența persoanei solicitate A.

Drepturile persoanei solicitate reglementate de art. 106 din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 11 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 au fost respectate prin prezența apărătorului ales E.

Verificând mandatul european de arestare, Curtea de Apel București a constatat că nu există niciunul dintre motivele obligatorii de refuz, prevăzute, în mod expres, de dispozițiile art. 99 alin. (1), lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În ceea ce privește amânarea predării, în raport cu situația juridică din România, Curtea a constatat, mai întâi, că persoana solicitată-inculpat a beneficiat, în mod repetat, de blândețea legii penale și a organelor judiciare române. După mai multe soluții de clasare și de încetare a procesului penal, prin Sentința penală nr. 112/10.III.2020 a Judecătoriei Sectorului II, București, din Dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă, prin neapelare, la data de 27.V.2020, persoana solicitată-inculpat a fost condamnată, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 1 an închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, cu stabilirea de măsuri de supraveghere și de obligații.

S-a mai menționat că împotriva persoanei solicitate-inculpat se mai desfășoară o singură procedură penală, în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, în care are calitatea de suspect, pentru comiterea infracțiunii de furt, în stare de pluralitate intermediară, prev. de art. 228, alin. (1), C. pen., cu aplicarea art. 44, C. pen.

Curtea a apreciat că urmărirea penală, în stare de libertate, pentru comiterea unei infracțiuni de furt simplu oferă un cadru procesual extrem de permisiv, față de urmărirea penală derulată de către organele judiciare ungare, care au dispus luarea măsurii arestului preventiv, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, în calitate de autor sau de complice, astfel încât există riscul justificat ca persoana solicitată-inculpat, după rezolvarea acestei situații juridice ușoare, care se poate finaliza prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, clasării, încetării procesului penal ori suspendării sub supraveghere, să se sustragă procedurii penale a punerii în executare a mandatului european de arestare, pentru o activitate infracțională mult mai periculoasă.

Împotriva Sentinței penale nr. 74/F din data de 7 aprilie 2021, a Curții de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021(908/2021), a formulat contestație persoana solicitată A.

Contestația a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 15 aprilie 2021.

Cu prilejul concluziilor formulate oral în fața Înaltei Curți, apărătorul contestatorului a arătat că sunt aplicabile dispozițiile art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004.

Al doilea motiv de contestație invocat de contestator se referă la existența unui dosar penal instrumentat de autoritățile judiciare din Satu Mare cu privire la trecerea frauduloasă a frontierei dintre România și Ungaria de către contestator, reprezentând, în fapt, un act material al infracțiunii de contrabandă cu imigranți ilegali.

În ultimul cuvânt, contestatorul a solicitat Înaltei Curți admiterea căii de atac promovate, arătând că predarea sa către autoritățile din Ungaria ar complica situația juridică a acestuia pe teritoriul României.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Ungaria, au emis, la data de 17. II.2021, în Dosarul de referință nr. x/2021/2, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., în vederea efectuării urmăririi penale sau a executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Mandatul european de arestare preventivă se întemeiază pe hotărârea Judecătorului de Instrucție din cadrul Tribunalului districtual din Nyirbator, Ungaria, în Dosarul nr. x/2021/2.

Prin această hotărâre persoana solicitată A. a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu imigranți ilegali, prev. de art. 353, alin. (1) din C. pen. ungar, în raport cu următoarea situație de fapt:

"pe data de 5.01.2021, la ora 17:25, persoana solicitată-inculpat a intrat pe teritoriul Ungariei, în autovehiculul marca x, cu număr de înmatriculare x, condus de suspectul C., apoi, la ora 18:01, pe teritoriul aceleiași țări, au intrat suspecții C. și D., cu autoutilitara marca x, cu număr de înmatriculare x, condusă de suspectul D., care a preluat, pe marginea unei autostrăzi ungare, un număr de 16 imigranți, se pare sirieni, aduși, în mod ilegal, din Serbia, către țările vest-europene, plătind, fiecare, contrabandiștilor sume cuprinse între 4.000 euro și 4.500 euro, iar suspecții din autovehiculul marca x, cu număr de înmatriculare x, care pilota autoutilitara în care erau ascunși migranții, l-au avertizat pe suspectul D. cu privire la prezența organelor de poliție pe traseu. Prin urmare, nu există nicio îndoială că infracțiunea a fost comisă pe teritoriul Ungariei, unde migranții au fost preluați și transportați, în modalitatea expusă, cu autoturismele intrate din România."

Înalta Curte constată că fapta pentru care se solicită predarea și face obiectul mandatului european de arestare emis de Judecătorul de Instrucție din cadrul Tribunalului districtual din Nyirbator, Ungaria, cu referință la Dosarul nr. x/2021/2, este cuprinsă în cele enumerate de dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată și care dau loc la predare necondiționat de existența dublei incriminări.

Din economia dispozițiilor art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Totodată persoana solicitată a fost audiată de Curtea de Apel la data de 7 aprilie 2021 când a precizat că nu dorește să fie predată autorităților judiciare din Ungaria și se prevalează de efectele regulii specialității.

În ceea ce privește susținerea contestatorului persoană solicitată potrivit căreia în cauză ar fi incident cazul de refuz al predării prevăzut de dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004, întrucât în mod greșit prima instanță a reținut că persoana solicitată ar fi săvârșit faptele și ar fi exercitat acte materiale în Ungaria, în realitate, actele materiale reținute în sarcina contestatorului ar fi fost efectuate în România.

Înalta Curte apreciază, în acord cu prima instanță, că pentru buna desfășurare a cercetărilor în cauză și a judecății este necesară predarea acesteia către autoritățile judiciare din Ungaria, deoarece activitatea infracțională a fost desfășurată pe teritoriul ungar.

De asemenea, împrejurarea referitoare la existența unui dosar penal instrumentat de autoritățile judiciare din Satu Mare cu privire la trecerea frauduloasă a frontierei dintre România și Ungaria de către contestator nu poate constitui un motiv de refuz al executării mandatului european de arestare sau un temei suficient pentru a dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă mai ușoară. Pe de o parte, potrivit legislației române, trecerea frauduloasă a frontierei de stat este o infracțiune distinctă față de traficul de migranți. Pe de altă parte, din mandatul european de arestare rezultă că persoana solicitată A. a fost condamnată în Ungaria pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu imigranți ilegali, săvârșită pe teritoriul Ungariei. Prin urmare, infracțiunea pentru care persoana solicitată ar putea fi cercetată într-un dosar penal instrumentat de organe judiciare din Satu Mare nu este aceeași cu infracțiunea pentru care aceasta a fost condamnat în Ungaria.

Dispozițiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 referitoare la motive de refuz ale executării mandatului european de arestare, vizează exclusiv situația în care persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare și nu situația în care persoana solicitată este urmărită penal, pentru comiterea unei infracțiuni de furt.

Înalta Curte reține, în acest sens, prioritar, că arestarea persoanei solicitate și, subsecvent, menținerea acestei măsuri în vederea predării sunt obligatorii în situația dată, în care, prin sentință penală definitivă s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei.

Legea specială nu permite luarea unei măsuri alternative în această situație, întrucât predarea persoanei solicitate către autoritățile străine nu se poate face decât în stare de arest. Practic, predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecință directă a admiterii solicitării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate și menținerea acestea în custodia statului solicitat, întrucât numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea ei către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Totodată, în raport cu dispozițiile legale ce reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată prevăd că, în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanței posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 74/F din data de 7 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021(908/2021).

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 74/F din data de 7 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021(908/2021).

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2021.

GGC - NN