ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2564/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Pin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale sub numărul x/2020/a1, la data de 10 septembrie 2020, petentul A. a formulat, în condițiile art. 524 C. proc. civ., plângere împotriva încheierii de ședință din data de 16 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, prin care a fost soluționată contestația privind tergiversarea procesului formulată de petent.

În cuprinsul plângerii, petentul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din Legea 134/2020 privind C. proc. civ., potrivit cărora:

"Contestația se soluționează de către completul investit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților, petentul considerând că acest text încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 10, art. 16, art. 20-21 și art. 129 din Constituție.

Prin decizia civilă nr. 2968 din 23 septembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Totodată, a respins plângerea formulată de petent împotriva încheierii de ședință din data de 16 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dealul Spirii" București - Ilfov și Cpt. B. - comandant al Detașamentului de Pompieri "Chimiștilor", ca neîntemeiată.

Împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cuprinsă în dispozitivul deciziei mai sus menționate, a formulat recurs petentul, în termenul legal, precizând că va depune motivele recursului în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 487 și la art. 470 din C. proc. civ., după comunicarea hotărârii atacate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 octombrie 2020, sub numărul de dosar x/2020, fiind fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 10 decembrie 2020

Intimata Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dealul Spirii" București - Ilfov a depus la dosar întâmpinare, la data de 28 octombrie 2020, solictând respingerea recursului, ca nefondat.

La data de 10 decembrie 2020, înainte de începerea ședinței de judecată, petentul a transmis la dosar, prin serviciul Registratură, o cerere prin care a precizat că renunță la exercitarea căii de atac și, totodată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Examinând cu prioritate cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurentul petent, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Potrivit art. 9 alin. (3) teza I C. proc. civ.:

"În condițiile legii, partea poate, după caz, renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri."

Totodată, potrivit textului art. 463 alin. (1) C. proc. civ.:

"Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."

Conform art. 464 alin. (1) C. proc. civ., achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parțială, iar potrivit art. 464 alin. (3) din același act normativ, achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise și concordante care exprimă intenția certă a părții de a-și da adeziunea la hotărâre.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că recurentul a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata recursului, având în vedere că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., invocată în dosar, a fost admisă de Curtea Constituțională a României, astfel cum rezultă din considerentele deciziei atacate în cauză.

Instanța supremă apreciază că demersul recurentului, de a nu mai depune motivele recursului, coroborat cu cererea sa, formulată la data de 10 decembrie 2020, prin care a precizat în mod expres că renunță la judecarea căii de atac declarate, echivalează cu achiesarea tacită și totală a petentului la decizia atacată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 464 alin. (3) și (4) din C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ. și 464 alin. (3) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să ia act de renunțarea recurentului A. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 2968 din 23 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul dispozițiilor art. 463 din Codul de procedură, ia act de renunțarea recurentului A. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 2968 din 23 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2020.