ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1218/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanta Universitatea "Dunărea de Jos" Galați a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - P.O.R. al Direcției Constatare și Stabilire Nereguli, anularea actului administrativ emis de pârâtă, respectiv a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/09.06.2015, transmisă prin adresa nr. x - 48643/11.06.2015 și înregistrată sub nr. x/19.06.2015, ca urmare a nulității absolute, prin lipsa de obiect juridic, iar, in subsidiar, anularea actului administrativ menționat, ca netemeinic și nelegal, precum și anularea tuturor actelor administrative subsecvente Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/09.06.2015, transmisă prin adresa nr. x/11.06.2015 și înregistrată sub nr. x/19.06.2015.

1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința nr. 71/2017 din 29 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția nulității absolute a actului administrativ invocată de către reclamantă.

A fost respinsă excepția inadmisibilității contestației și a fost admisă contestația formulată de reclamanta Universitatea "Dunărea De Jos" Galați, în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Dezvoltării Regionale Și Administrației Publice- Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - POR al Direcției de Constatare și Stabilire Nereguli.

Instanța a dispus anularea Notei de constatare nr. x/09.06.2015.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, fiind criticată sentința atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că problema ridicată privește aplicabilitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 unor contracte încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, arătând faptul că la data de 22.02.2015 Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 66/2015, prin care au fost declarate ca neconstituționale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.

Recurentul a reținut că deși la prima vedere se poate aprecia că este incidentă Decizia nr. 66/2015, în cauza dedusă judecății trebuie avută în vedere Hotărârea CJUE în cauzele conexate C-260/14 și C-261/14.

Recurentul a arătat că între interpretarea dată de Curtea Constituțională și cea a CJUE există o diferență majoră cu privire la noțiunea de neregulă.

Astfel, recurentul solicită instanței de recurs să constate că în speță nu se poate discuta de aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte analizând motivele invocate în raport cu sentința instanței de fond constată că recurentul nu a formulat veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate.

Astfel, instanța de control judiciar reține că recurentul a prezentat pe larg jurisprudența CJUE și a Curții Constituționale fără să critice argumentul decizoriu al instanței de fond referitor la faptul că "în cazul reclamantei a fost aplicată o corecție financiară în baza unei reglementări noi dar nu la efecte viitoare, ci doar prin reaprecierea cerințelor minime de calificare și selecție stabilite pentru atribuirea contractului de achiziție publică la data publicării Anunțului de participare în SEAP, respectiv 16.06.2010."

Instanța de control judiciar constată că nu se poate reține că acest argument este criticat, în condițiile în care recurentul susține existența unor efecte viitoare fără a arăta însă, în concret, care sunt acestea.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separate.

Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:" Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prin motivarea recursului se înțelege nu doar indicarea unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci și dezvoltarea motivelor invocate în sensul formulării unor critici referitoare la hotărârea judecătorească recurată.

În cauză, analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, Înalta Curte constatată că recurentul-reclamant nu a formulat critici cu privire la hotărârea primei instanțe care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege.

În consecință, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 71/2017 din 29 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2020.