ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3875/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3875/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea formulată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiara, solicitând anularea Deciziei nr. 1838/20.09.2016 și a Deciziei nr. 1133/25.05.2016, prin care a fost sancționat cu amenda de 5.000 RON.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3521 din 6 octombrie 2017, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului, după prezentarea situației de fapt, recurentul arată că este membru al Consiliului de Administrație al Societății B. S.A., societate ale cărei acțiuni au fost tranzactionate pe piața RASDAQ. Date fiind împrejurările funcționarii pieței RASDAQ și ținând seama de dispozițiile Legii nr. 151/2014, Adunarea Generală Extraordinară a hotărât, la data de 22.01.2015, delistarea de pe bursa RASDAQ, după care s-a și demarat procedura de evaluare a acțiunilor societății. Expertul desemnat de ORC trebuia să emită un raport de evaluare prin care să stabilească prețul pe care societatea trebuia să îl plătească acționarilor minoritari, care au depus cereri de retragere a acțiunilor lor de pe piață. Expertul desemnat a întârziat finalizarea lucrării, depășind termenul de predare a raportului peste limita celor 30 de zile de la data numirii, societatea reziliind contractual de prestări servicii încheiat cu acesta. După rezilierea contractului, a fost anunțată ASF prin rapoartele curente pe care societatea le-a comunicat, De asemenea, a fost comunicată ASF hotărârea AGA din data de 13.07.2015 de renunțare la delistarea de pe piața RASDAQ și listarea pe piața alternativă AERO.
În urma acestei hotărâri, societatea a fost admisă la tranzacționare pe sistemul alternativ al BVB, și anume pe sistemul AERO.
De la data admiterii la tranzacționare pe sistemul alternativ, societatea nu mai avea vreo altă obligație ce deriva din Legea nr. 151/2014.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 151/2014, consiliile de administrație ale societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ, piața ce se va desființa, aveau obligația să convoace adunările generale și să aleagă între admiterea la tranzacționare a acțiunilor emise de societate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare ori delistarea de pe piața RASDAQ, împrejurare față de care trebuia parcursă procedura prevăzută de art. 134 din Legea nr. 31/1990. Cum însă organul deliberativ al societății a hotărât tranzacționarea acțiunilor în cadrul unui sistem alternativ, este evident că procedura prevăzută de art. 134 din Legea nr. 151/2014 raportat la disp. art. 134 din Legea nr. 31/1990 nu se mai impunea.
În opinia recurentului, în sarcina sa nu poate fi reținută vreo faptă de natură contravențională, în condițiile în care organul deliberativ care este Adunarea Generală, a hotărât procedura de urmat cu privire la problema în cauză.
De asemenea, organul administrativ trebuia să stabilească și culpa sa în raport cu fapta imputată. Nu există nicio dovadă din care să rezulte culpa pentru nedesemnarea unui evaluator.
În fine, pentru aceeași fapta i s-a mai aplicat o sancțiune și consideră că nu mai putea fi din nou sancționat.
Toate aceste argumente au fost ignorate de instanța de fond, făcându-se o aplicare trunchiată a dispozițiilor Legii nr. 151/2014 și a Regulamentului nr. 17/2014 emis de ASF. Procedura prevăzută de cele două acte normative nu mai putea fi urmată din două motive: primul, termenele prevăzute de lege erau de mult depășite, iar al doilea, nu putea adopta o conduită contrară voinței AGA.
În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.
Apărările formulate în cauză
Intimata Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 1133/25.05.2016, ASF a dispus sancționarea recurentului-reclamant cu amendă în cuantum de 5.000 RON, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al S.C. B. S.A..
De asemenea, prin decizia contestată, ASF a dispus în sarcina Consiliului de Administrație al societății B. S.A., obligația de a solicita oficiului registrului comerțului, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziei, numirea unui expert autorizat independent în vederea întocmirii unui raport de evaluare, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la desemnare.
Prin Decizia nr. 1838/20.09.2016, ASF a dispus respingerea plângerii prealabile formulate împotriva Deciziei ASF nr. 1133/25.05.2016.
În acord cu cele reținute de instanța de fond, Înalta Curte apreciază că decizia a cărei anulare s-a solicitat conține descrierea faptelor constatate de A.S.F., precum și motivele de fapt și de drept care au condus la emiterea acesteia și a fost emisă ca urmare a unei activități de analiză și investigare a faptelor constatate, în conformitate cu prerogativele acestei autorități, confirmate prin O.U.G. nr. 93/2012 cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 25/2012 privind aprobarea Statutului C.N.V.M cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare.
Contrar afirmațiilor recurentului, instanța de fond și-a motivat în mod temeinic hotărârea pronunțată prin analiza realizată în ceea ce privește obligațiile legale imperative ce decurg din statutul societății B. S.A., al cărei membru în Consiliu de Administrație este recurentul-reclamant.
Societatea B. S.A a hotărât în AGEA din data de 22.01.2015, să nu facă demersurile în vederea admiterii pe o piața reglementată/sistem alternativ de tranzacționare, intervenind astfel dreptul de retragere al acționarilor, conform art. 3 din Legea nr. 151/2014.
Faptul că, după ce a luat la cunoștință despre prețul determinat de expert, Consiliul de Administrație al societății a decis să convoace AGEA în data de 13.07.2015, iar acționarii au hotărât să întreprindă demersurile pentru tranzacționarea acțiunilor pe sistemul alternativ de tranzacționare-Aero, nu poate afecta dreptul acționarilor de retragere din societate.
Acest drept a intervenit ca urmare a hotărârii acționarilor din 23.01.2015, hotărâre ce a produs efecte, și a intrat în circuitul civil.
Legea prevede dreptul acționarilor de a se retrage din societate și în cazul în care hotărârea privind admiterea/retragerea la tranzacționare nu s-a desfășurat în termenul de 120 de zile, prevăzut la art. 2 din Legea 151/2014.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 "în situația în care adunarea generală a acționarilor hotărăște ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor emise de societate pe o piață reglementată sau a tranzacționării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, acționarii au dreptul de a se retrage din societate în condițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Conform art. 6 alin. (1) din Regulamentul A.S.F. nr. 17/2014, "în vederea stabilirii prețului ce urmează a fi plătit de către societatea ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe Piața RASDAQ pentru acțiunile deținute de acționarii care și-au exercitat dreptul de retragere din societate în situațiile prevăzute de Legea nr. 151/2014, consiliul de administrație/directoratul acesteia are obligația să solicite oficiului registrului comerțului numirea unui expert autorizat independent în termen de cel mult 5 zile lucrătoare ulterioare primirii de către societate a primei cereri de retragere din societate".
Înalta Curte constată că finalitatea textului normativ prevăzut la art. 6 din Regulamentul 17/2014 nu a fost atinsă, având în vedere că obligația Consiliului de Administrație al S.C. B. S.A. de a solicita oficiului registrului comerțului numirea unui expert autorizat independent în vederea întocmirii unui Raport de evaluare este impusă tocmai în vederea stabilirii prețului ce urmează a fi plătit acestora.
Având în vedere că în cazul societății B. S.A au fost depuse cereri de retragere din societate de către acționarii îndreptățiți potrivit Legii nr. 151/2014, societatea are în continuare obligația respectării prevederilor Legii nr. 151/2014 și Regulamentului nr. 17/2014 în ceea ce privește modalitatea de determinare a prețului și de realizare a plății acțiunilor către cei îndreptățiți.
Rezilierea de către S.C. B. S.A. a contractului de prestări servicii încheiat cu expertul autorizat independent, având în vedere că acesta a depășit termenul de depunere a raportului de evaluare care ar fi trebuit să stabilească prețul pe acțiune ce trebuie să fie plătit către acționarii care doresc să se retragă din societate, nu reprezintă un motiv pertinent în ceea ce privește exonerarea societății de obligația stabilită prin art. 6 al Regulamentului ASF nr. 17/2014, obligație ce se circumscrie demersurilor impuse societăților obiect al adoptării Legii nr. 151/2014. Prin adoptarea Hotărârii AGEA din data de 13.07.2015 nu s-a ținut cont de drepturile acționarilor izvorâte din Hotărârea AGA din data de 22.01.2015, nefiind luate în considerare dispozițiile imperative ale Legii nr. 151/2014 privind acordarea dreptului de retragere din societate acționarilor care și-au manifestat neechivoc opțiunea în acest sens în termenul legal.
Conform art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 7 din Legea 297/2004 modificată și completată prin Legea nr. 10/2015 de aprobare a O.U.G. nr. 32/2012 "nerespectarea reglementărilor și măsurilor emise de A.S.F. cu privire la emitenți și operațiuni de piață" constituie contravenție și se sancționează. Totodată, conform art. 273 alin. (1) lit. a) pct. i) din Legea 297/2004, sancțiunea pentru nerespectarea art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 7 poate fi avertisment sau amendă de la 1.000 RON la 50.000 RON, pentru persoanele fizice.
Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că sancționarea recurentului dispusă prin decizia contestată este temeinică și legală de vreme ce societatea a hotărât în AGA din data de 22.01.2015 să nu facă demersurile în vederea admiterii pe o piață reglementată/sistem alternativ de tranzacționare, intervenind astfel dreptul de retragere al acționarilor, conform art. 3 din Legea 151/2014, iar, ulterior, după ce a luat la cunoștință despre prețul determinat de expert, Consiliul de Administrație al societății, a decis să convoace AGA în data de 13.07.2015, iar acționarii au hotărât să întreprindă demersurile pentru tranzacționarea acțiunilor pe sistemul alternativ de tranzacționare-AERO, încălcând dreptul acționarilor de retragere din societate.
De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.
Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt. neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 3521 din 6 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iulie 2020.