ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cadrul procesual
Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16.12.2016, reclamanta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU TURISM, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE, a solicitat instanței de contencios administrativ:
Anularea Deciziei nr. 48994/16.06.2016 privind respingerea contestației nr. 1653/19.05.2016;
Anularea titlului de creanță, reprezentat de Informarea de plată a cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, finală, nr. 40509/09.05.2016.
1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința civilă nr. 1206 din 04 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Turismului, în prezent Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, fiind criticată sentința atacată.
Prin cererea de recurs formulată recurentul a arătat că reiterează argumentele instituției pe care le consideră neanalizate sau neînțelese suficient de instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei și a procedat la reluarea argumentelor din cererea de chemare în judecată.
1.4. Apărările intimatei
Intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a formulat întâmpinare și a invocat excepția nulității recursului, având în vedere că nu sunt formulate critici ale sentinței recurate.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
2.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) raportat la art. 486 lit. d) C. proc. civ., excepție invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.
Conform art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ.:"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat
Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."
Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Înalta Curte constată că prin motivarea recursului se înțelege nu doar indicarea unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci și dezvoltarea motivelor invocate în sensul formulării unor critici referitoare la hotărârea judecătorească recurată.
În cauză, analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, Înalta Curte constatată că recurentul-reclamant nu a formulat critici cu privire la hotărârea primei instanțe care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., ci recurenta s-a rezumat să prezinte în cea mare mare parte un copy-paste al cererii de chemare în judecată depuse la instanța de fond.
Se constată că cererea de recurs astfel formulată nu este de natură a îndeplini condițiile prevăzute de lege, sub aspectul indicării și dezvoltării motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul declarat.
În consecință, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de Ministerul Turismului, în prezent Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri împotriva sentinței civile nr. 1206 din 04 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iulie 2020.