ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5465/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 11.09.2019, urmare a disjungerii dispuse în dosarul nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului Penitenciarul Codlea la recalcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă cuvenite pentru anii 2015 - 2018, prin includerea sporurilor din salariul de care a beneficiat pentru timpul normal de lucru și la plata diferenței dintre indemnizația de concediu plătită și cea cuvenită pentru perioada 2013 - 2018 ca urmare a recalculării, actualizată cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data plății efective, precum și pentru viitor până la data schimbării în fapt și în drept a situației juridice stabilite prin legislația specifică.

Prin sentința nr. 914 din data de 4 octombrie 2019 Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A., prin Sindicatul Național al Lucrătorilor din Penitenciare - Filiala Codlea, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Codlea, în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că domiciliul reclamantei este în municipiul Ploiești, jud. Prahova, astfel încât, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, revine Tribunalului Prahova competența de soluționare a cauzei.

Prin sentința nr. 488 din data de 23 iunie 2020 Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei - litigiu privind funcționarii publici, formulată de reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare - Filiala Codlea, în numele membrului de sindicat A., în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Codlea, în favoarea Tribunalului Brașov, a constatat că există conflict negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că, deși în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește noțiunea de domiciliu, prezintă relevanță nu locuința statornică sau principală a părții, ci adresa unde aceasta locuiește efectiv, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, pentru a da eficiență dreptului lor la apărare.

Cum din actele și lucrările dosarului a reieșit că reclamanta are stabilită reședința în mun. Brașov, jud. Brașov (pentru perioada decembrie 2016 - decembrie 2020), respectiv în zonă apropiată de sediul instituției pârâte (unde reclamanta își desfășoară activitatea/are serviciu stabil), iar la data de 07.07.2019 acesta și-a schimbat domiciliul din municipiul Ploiești în orașul Râșnov, jud. Brașov, s-a reținut că Tribunalul Brașov este cel competent teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Obiectul demersului judiciar inițiat de Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare - Filiala Codlea, în numele și pentru membrul său de sindicat A., îl reprezintă obligarea pârâtului Penitenciarul Codlea la recalcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă cuvenite pentru anii 2015 - 2018, prin includerea sporurilor din salariul de care a beneficiat pentru timpul normal de lucru, prin raportare la prevederile mai multor acte normative succesive.

Pornind de la datele prezentate anterior se constată că ambele instanțe aflate în conflict negativ de competență au reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 23.01.2019), care statuează că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)" și s-au raportat atât la cele două adrese de domiciliu succesive, cât și la reședința reclamantei.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar "reședința" este locul unde persoana fizică are locuința secundară. Cele două noțiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, iar dovada fiecăreia se realizează prin mențiuni diferite în actul de identitate .

De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăsește utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalității procedurii de citare, respectiv înștiințării corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii.

În materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 19.08.2019), statuează că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)".

Se observă, așadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului și nu la reședința acestuia.

Cum dispozițiile art. 10 alin. (3) anterior menționate sunt de strictă interpretare, nu se poate deroga de la competența teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

În aceste condiții, întrucât la momentul formulării acțiunii, respectiv la data de 23.01.2019, domiciliul reclamantei era în municipiul Ploiești, jud. Prahova, conform copiei cărții de identitate aflate la dosar Tribunal Brașov, acesta va fi avut în vedere la stabilirea competenței teritoriale, schimbarea de domiciliu ulterioară neputând fi invocată pentru o eventuală prorogare de competență.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare - Filiala Codlea, în numele membrului de sindicat A., în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Codlea, în favoarea Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2020.