ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 827/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Petentul T.P.C., a formulat plângere penală împotriva avocatului Ș.D., reclamând faptul că, în dimineața zilei de 02 octombrie 2010 în jurul orei 3:00, fiind în incinta Clubului „D.P.” din municipiul Iași, unde își serba ziua aniversării, a fost invitat afară de către făptuitor „pe care îl cunoșteam din vedere, de acum doi ani de zile de când am jucat fotbal câteva luni la Facultatea de Sport cu mai mulți avocați ieșeni … să mai stăm de vorbă și să luăm o gură de aer. În momentul când am ieșit la ușa din exterior mi-a cerut să scot toți banii care îi am la mine, amenințându-mă cu moartea. Eu i-am răspuns că, banii nu sunt la mine ci la soție.

În acel moment m-a lovit în cap și am căzut inconștient la pământ, după care mi-a aplicat alte lovituri astfel încât nu am putut reacționa să mă apăr”. Prin rezoluția procurorului nr. 547/P/2010 din data de 18 aprilie 2010, s-a dispus, în baza prevederilor art. 228 alin. (1) C. proc. pen., începerea urmăririi penale față de avocatul Ș.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii „lovirea sau alte violențe” prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. Prin Ordonanța din data de 22 aprilie 2011, dată în Dosarul nr. 547/P/2010, s-a dispus: - scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ș.D., pentru săvârșirea infracțiunii „lovirea sau alte violențe” prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii, în sumă de 1.000 lei, care se va executa conform dispozițiilor art. 249 1 alin. (2) C. proc.

pen. raportat la art. 442 C. proc. pen.; - neînceperea urmăririi penale față de avocatul Ș.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii „tâlhăria” prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. Nemulțumit de soluție s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior, care prin ordonanța din 27 iulie 2011 a respins-o, ca neîntemeiată. Împotriva soluției date de parchet petentul a formulat plângere la instanță. Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 162 din 3 noiembrie 2011 în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea petentului. S-a reținut de instanță că, din probele administrate nu s-a dovedit împrejurarea agresării fizice a petentului și nici a proferării de cuvinte amenințătoare în scopul luării vreunui bun mobil.

Împotriva acestei hotărâri petentul a declarat recurs nemotivat. Recursul este inadmisibil. În raport de dispozițiile art. 385 1 C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentința sau decizia după caz, nedefinitive. Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă. În consecință, petentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri definitive. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petent.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul T.P.C. împotriva sentinței penale nr. 162 din 03 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 20 martie 2012.