ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 827/2012

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Petentul T.P.C., a formulat plângere penală

împotriva avocatului Ș.D., reclamând faptul că, în dimineața zilei de 02

octombrie 2010 în jurul orei 3:00, fiind în incinta Clubului „D.P.” din

municipiul Iași, unde își serba ziua aniversării, a fost invitat afară de către

făptuitor „pe care îl cunoșteam din vedere, de acum doi ani de zile de când am

jucat fotbal câteva luni la Facultatea de Sport cu mai mulți avocați ieșeni …

să mai stăm de vorbă și să luăm o gură de aer. În momentul când am ieșit la ușa

din exterior mi-a cerut să scot toți banii care îi am la mine, amenințându-mă

cu moartea. Eu i-am răspuns că, banii nu sunt la mine ci la soție. În acel

moment m-a lovit în cap și am căzut inconștient la pământ, după care mi-a

aplicat alte lovituri astfel încât nu am putut reacționa să mă apăr”.

Prin rezoluția

procurorului nr. 547/P/2010 din data de 18 aprilie 2010, s-a dispus, în baza

prevederilor art. 228 alin. (1) C. proc. pen., începerea urmăririi penale față

de avocatul Ș.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii „lovirea sau alte violențe”

prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.

Prin Ordonanța din

data de 22 aprilie 2011, dată în Dosarul nr. 547/P/2010, s-a dispus:

- scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitului Ș.D., pentru săvârșirea infracțiunii „lovirea

sau alte violențe” prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. și aplicarea sancțiunii administrative

a amenzii, în sumă de 1.000 lei, care se va executa conform dispozițiilor art. 249

1

alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 442 C. proc. pen.;

- neînceperea

urmăririi penale față de avocatul Ș.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii „tâlhăria”

prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen.

Nemulțumit de soluție

s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior, care prin ordonanța din

27 iulie 2011 a respins-o, ca neîntemeiată.

Împotriva soluției

date de parchet petentul a formulat plângere la instanță.

Curtea de Apel Iași, secția

penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 162 din 3 noiembrie

2011 în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins,

ca nefondată, plângerea petentului.

S-a reținut de

instanță că, din probele administrate nu s-a dovedit împrejurarea agresării

fizice a petentului și nici a proferării de cuvinte amenințătoare în scopul

luării vreunui bun mobil.

Împotriva acestei

hotărâri petentul a declarat recurs nemotivat.

Recursul este

inadmisibil.

În raport de

dispozițiile art. 385

1

C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi

atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentința sau decizia după caz,

nedefinitive.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin Legea nr. 202/2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit

alin. (8) este definitivă.

În consecință,

petentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri

definitive.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a)

teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petent.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de petentul T.P.C. împotriva sentinței penale nr. 162 din 03 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 200

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 20 martie

2012.