ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4129/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4129/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării și Inovării, Cabinet Ministru, anularea Ordinului nr. 738 din 29.11.2017 pentru modificarea Ordinului MECS nr. 5432/07.10.2015 privind componența Consiliului de administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT lași și anularea tuturor actelor administrative ce au urmat ordinului nelegal, constatarea valabilității mandatului de membru în Consiliului de administrație stabilit prin Ordinul MECS nr. 5432/07.10.2015 privind componența Consiliului de administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT lași până la finalizarea mandatului și menținerea și plata indemnizației lunare stabilite de consiliul de administrație, precum și obligarea pârâtului să aloce fondurile necesare în vederea plății indemnizației.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1300 din 20 martie 2018, a respins cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată de reclamant ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., încadrat în drept în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac exercitate așa cum a fost formulată.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția netimbrării recursului, conform art. 248 din C. proc. civ.
Regularitatea promovării căii de atac
Potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată i se pune în vedere părții obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
Art. 32 din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii.
Prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute la art. 486 alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, potrivit art. 197 din C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Înalta Curte constată că, deși recurentului-pârât i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 200 RON, datorată conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum rezultă din dovada de primire a procedurii de citare, acesta nu și-a îndeplinit această obligație legală.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste considerente, Înalta Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. și va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul, formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1300 din 20 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 septembrie 2020.