ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6254/2020

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. Flămânzi a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Ministerul Finanțelor Publice:

- anularea Deciziei nr. 53/P din 15.06.2017, prin care Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor a respins plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Dispoziției obligatorii nr. ISR_AIF- 643 din 28.02.2017 emisă de DGRFP Iași, precum și anularea dispoziției obligatorii anterior menționate;

- suspendarea executării Deciziei nr. 53/P din 15.06.2017, prin care Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor a respins plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Dispoziției obligatorii nr. ISR_AIF - 643 din 28.02.2017 emisă de DGRFP Iași, precum și suspendarea executării dispoziției obligatorii anterior menționate.

Prin sentința nr. 117 din 19 mai 2017, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Flămânzi, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Ministerul Finanțelor Publice, și, pe cale de consecință:

- a suspendat executarea dispoziției obligatorii nr. ISR_AIF - 643 din 28.02.2017 emisă de D.G.R.F.P. Iași, până la soluționarea definitivă a cauzei;

- a anulat Decizia nr. 53/P din 15.06.2017 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, precum și Dispoziția obligatorie nr. ISR_AIF - 643 din 28.02.2017, emisă de D.G.R.F.P. Iași.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

Recurenta a invocat, în ceea ce privește soluția pe fondul cauzei faptul că așa cum rezultă din Raportul de inspecție economico-financiară controlul ex-post/ulterior în speță a fost efectuat în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 94/2011 si H.G. nr. 101/2012 de altfel fapt reținut și de instanța de fond.

Astfel, urmare a controlului s-a constatat că reclamanta a încasat necuvenit de la bugetul statului din decontarea cupoanelor statistice de călătorie gratuită acordate în baza Legii nr. 44/1994, suma de 1.141.916 RON, pentru suma în speță fiind calculate dobânzi si penalități de întârziere conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală.

După cum se poate observa, raportul în speță tratează amănunțit asupra obligațiilor stabilite la control, situației de fapt respectiv asupra legislației incidente aplicabile; factorul generator al controlului ulterior îl constituie Decizia nr. 54/2014 a Camerei de Conturi Botoșani, completată de adresa nr. x/14.04.2016 a D.G.R.F.P. Iași, Serviciul de Inspecție Economico-Financiară Iași.

Urmare a constatărilor din Raportul de inspecție economico-financiară nr. ISR -AIF -642 din 28.02.2017, D.G.R.F.P. Iași - Serviciul de Inspecție Economico-Financiară Iași - Biroul de Inspecție Economico-Financiară Suceava-Botoșani -Compartimentul de Inspecție Economico-Financiară Botoșani, prin Dispoziția obligatorie nr. ISR - AIF - 643 din 28.02.2017, motivată în fapt si drept, dispune măsuri în sarcina reclamantei, printre care și virarea la buget a sumei de 1.622.404 RON, din care 1.100.684 RON reprezintă contravaloarea cupoanelor statistice decontate în intervalul ianuarie 2012 - decembrie 2015 iar suma de 521.720 RON reprezintă dobânzi și penalități, (art. 22 din O.U.G. nr. 94/2011).

Prin Decizia nr. 53/P din 15.06.2017, M.F.P. - Serviciul soluționare plângeri prealabile, a respins ca neîntemeiată plângerea prealabilă împotriva Dispoziției Obligatorii nr. ISR - AIF - 643 din 28.02.2017, emisă de D.G.R.F.P. Iași - Serviciul de Inspecție Economico-Financiară Iași - Biroul de Inspecție Economico-Financiară Suceava-Botoșani - Compartimentul de Inspecție Economico-Financiară Botoșani.

S-a susținut că, potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 44/1994, transportul cu bilete gratuite pe mijloace de transport auto a veteranilor si văduvelor de război, cu suportarea costurilor călătoriilor de către bugetul de stat, se face doar pe căile auto județene.

Verificarea înainte de începerea călătoriei a biletelor de călătorie, a stațiilor de urcare și de coborâre și a legitimațiilor de veteran de război intră în sarcina transportatorului, aceștia fiind responsabili de acceptarea biletelor de călătorie gratuite pe alte rute decât cele între localități din județul Botoșani.

Organele de inspecție economico-financiară au constatat că reclamanta a efectuat transportul veteranilor și văduvelor de război între localități din județul Botoșani și localități ce se află pe teritoriul altor județe, care nu reprezintă călătorii pe căile auto județene care să dea dreptul la suportarea costurilor acestora de la bugetul de stat, având în vedere prevederile art. 23 din Legea nr. 44/1994, conform cărora "Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Solidarității Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale sau locale.

Călătoria pe calea ferată se efectuează pe bază de bilete speciale de călătorie puse la dispoziție de Societatea Națională a Căilor Ferate Române, la cererea asociațiilor veteranilor de război legal constituite. Achitarea costurilor de călătorie pe calea ferată, căile fluviale si auto județene, pe baza biletelor speciale, se face de către Ministerul Finanțelor Publice direct Ministerului Lucrărilor Publice. Transporturilor si Locuinței, iar costul biletelor pe mijloacele de călătorie în comun din municipii si orașe se suportă de către consiliile județene și locale.

Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și agenții economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare măsurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi."

Legea prevede de asemenea ca biletele de călătorie gratuită cu autobuzele pot fi utilizate doar pentru transportul între localitățile din același județ, acestea fiind valabile pe căile auto județene.

Astfel, prin acordarea biletelor de călătorie auto, veteranii care locuiesc în mediul rural unde nu există cale ferată au posibilitatea să se deplaseze în localitățile din interiorul județului, dacă între stația de plecare și cea de coborâre nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată.

Conform Ordinului ministrului transporturilor și al ministrului economiei și finanțelor nr. 266/312/2005, biletele speciale de călătorie gratuită sunt valabile numai însoțite de legitimația eliberată de filialele județene ale asociațiilor veteranilor de război, transportatorii fiind obligați să verifice atât datele înscrise în cupoanele statistice, cât și legitimațiile de veteran. Potrivit Ordinului ministrului apărării nr. M.127/2008, documentul care atestă calitatea de veteran de război este legitimația de veteran de război, în care este prevăzut domiciliul acestora.

Cu privire la atribuțiile ce revin operatorilor economici transportatori, referitor la considerentele potrivit cărora transportatorul are o singură obligație, aceea de "a asigura transportul veteranilor de război, conform solicitării acestora, de a accepta, în schimbul prestației efectuate, biletele de călătorie gratuită emise de Ministerul Transporturilor, și de a recupera prețul prestației în procedura prevăzută de Ordinul nr. 266/2005, emis de Ministerul Finanțelor Publice", "nu răspunde de modul în care beneficiarii Legii nr. 44/1994 înțeleg să își valorifice drepturile recunoscute", și "nu are instituită, prin lege, obligația de a impune beneficiarilor Legii nr. 44/1994 să efectueze călătorii doar în limita județului de domiciliu, sau să refuze a-i îmbarca, doar pentru că aceștia ar fi avut posibilitatea să utilizeze alte mijloace de transport, folosind în acest sens serviciile transportatorilor feroviari", recurenta a menționat că aceste rețineri nu au temei legal, deoarece operatorii economici transportatori auto au, conform OMT/OMEF nr. 266/312/2005, și alte obligații decât cea de a efectua transportul, iar costurile călătoriilor care se suportă de la bugetul de stat sunt cele la nivelul tarifelor de transport pe căile auto județene.

Beneficiarii Legii 44/1994 pot călători, prezentând pentru viză operatorului economic transportator, așa cum reiese din actul normativ, biletul special de călătorie însoțit de legitimația de veteran, în sarcina transportatorului revenind verificarea identității călătorului conform legitimației (nume, prenume, nr. legitimație, fotografie) și a celorlalte elemente menționate pe verso-ul cuponului (inclusiv dacă pe traseul respectiv există posibilitatea de a călători pe calea ferată).

Ordinul ministrului apărării nr. M.127 din 19 decembrie 2008 reglementează modelul de legitimație de veteran de război, Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului economiei și finanțelor nr. 266/312 din 22 februarie 2005, anexa nr. 1 - Instrucțiuni privind tipărirea și decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită, emise în baza prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, condițiile de valabilitate și modalitatea de verificare a acestora.

"Art. 11 (1) Pentru a fi admis la transport călătorul prezintă înainte de începerea călătoriei cuponul statistic, cupoanele-anexă 1 si 2 și biletul special propriu-zis, nedetașate, pentru viză, la casa de bilete sau la agenția de voiaj, după caz, având completate rubricile: Dl/Dna - cu numele titularului, al însoțitorului sau al persoanei mandatate; Nr. legitimației titularului și în continuare numele titularului, când biletul este utilizat de persoana mandatată; Seria și nr. buletinului/cărții de identitate al/a însoțitorului sau al persoanei mandatate, dacă este cazul; De la stația; Până la stația, respectând instrucțiunile de pe versoul biletului special de călătorie. [...]

(3) După verificarea concordanței datelor din rubricile completate pe cuponul statistic și pe biletul special propriu-zis, casierul de bilete detașează cuponul statistic pe care îl reține, completându-l cu distanța în km dintre stația de urcare și cea de coborâre, cu tariful corespunzător la data respectivă și cu data efectuării transportului. [...]."

Cât privește motivele pentru casarea soluției, privind suspendarea actului administrativ, acestea vor fi analizate în contextul în care la termenul de astăzi cererea de recurs a fost analizată în integralitatea capetelor de cerere.

Prima critică din recurs se raportează la argumentul instanței dedus din interpretarea și aplicarea art. 16 lit. a) alin. (3) din Legea nr. 44/1994.

Recurenta susține că aceste dispoziții trebuie coroborate cu cele ale art. 23 din aceeași lege și că, într-o interpretare corectă a acestor texte, transportul cu bilete gratuite pe mijloacele de transport auto al veteranilor și văduvelor de război, cu suportarea costurilor călătoriilor de la bugetul de stat, poate avea loc numai pe căi de transport auto județene.

Potrivit art. 16 lit. a) din Legea nr. 44/1994, veteranii de război și văduvele de război beneficiază și de următoarele drepturi:

a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilați, pentru invalizii de război, precum și pentru veteranii de război decorați cu ordine și medalii de război.

Veteranii de război decorați cu Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945", cei nedecorați, precum și văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii, ofițerii și ceilalți veterani de război decorați cu Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" călătoresc la clasa I, iar cei nedecorați și văduvele de război, la clasa a II-a.

Veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată, sau la 12 călătorii interne gratuite, dus-întors, pe căile fluviale, la alegere.

În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceștia le pot folosi și pentru însoțitori. Legitimațiile de transport tip card pot fi utilizate și de către soțul/soția sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe bază de procură autentificată, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei.

Însoțitorii marilor mutilați și ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleași drepturi de transport gratuit și la aceeași clasă ca și titularii drepturilor ai căror însoțitori sunt.

Potrivit art. 23 din aceeași lege, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale ori locale.

Călătoria pe calea ferată se efectuează pe bază de legitimații de transport tip card puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la cererea asociațiilor veteranilor de război legal constituite. Achitarea costurilor de călătorie pe calea ferată, căile fluviale și auto județene, pe baza legitimațiilor de transport tip card, se face de către Ministerul Finanțelor Publice direct Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar costul biletelor pe mijloacele de călătorie în comun din municipii și orașe se suportă de către consiliile județene și locale.

Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare măsurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi.

Înalta Curte constată că textul de lege care are ca obiect de reglementare dreptul veteranilor și al văduvelor de război la un număr de călătorii gratuite este art. 16 lit. a). Prin cel de-al treilea alineat, este reglementat dreptul beneficiarilor legii, care locuiesc în mediul rural, la 12 călătorii interne dus-întors gratuite pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată.

Așa cum a reținut corect instanța de fond, articolul de lege care instituie dreptul nu cuprinde limitarea pe care o pretind autoritățile recurente-pârâte, potrivit căreia cele 12 călătorii pe căi auto ar putea avea loc numai în interiorul județului. Dimpotrivă, alin. (3) al literei a) a art. 16 se referă la "călătorii interne", prin aceasta înțelegându-se călătorii în limitele granițelor statale, sintagma fiind utilizată în același sens și în alin. (2) al art. 16 lit. a).

Textul de lege din care se poate deduce o limitare în sensul pretins de recurenții-pârâți este art. 23 alin. (2), care se referă expres la călătoriile pe căi auto județene. Însă, Înalta Curte constată că o astfel de limitare nu poate fi luată în considerare câtă vreme obiectul de reglementare al art. 23 nu este dreptul propriu-zis al beneficiarilor legii de a călători gratuit, ci procedura de acoperire a cheltuielilor determinate de aplicarea acestei facilități. Drept urmare, necorelarea celor două dispoziții nu poate conduce la o interpretare restrictivă a art. 16 lit. a) alin. (3) din Legea nr. 44/1994.

Subsecvent art. 23 din Legea nr. 44/1994 operează prevederile art. 1 din H.G. nr. 580/1995 și cele ale art. 1 și art. 4 din Instrucțiunile privind tipărirea și decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită, emise în baza prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, aprobate prin Ordinul comun al ministrului Transporturilor și ministrului Finanțelor Publice nr. 266/312/2005, de asemenea invocate de către recurenții-pârâți.

Cum aceste prevederi situate la nivel infra legislativ au legătură cu punerea în aplicare a art. 23 din Legea nr. 44/1994, ele nu pot fi avute în vedere ca argumente de ordin legal care să susțină o interpretare a art. 16 lit. a) alin. (3) în sensul pretins de către recurenții-pârâți.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal are jurisprudență referitoare la interpretarea prevederilor art. 16 lit. a) alin. (3), prin care a statuat că legea se referă la călătorii interne, fără limitare la căile de transport auto județene, jurisprudență reflectată într-o seamă de decizii (nr. 4527/2012, nr. 4607/2012, nr. 4732/2012, nr. 3575/2013, nr. 1151/2015, etc.).

Înalta Curte nu subscrie argumentelor instanței de fond potrivit cărora operatorul de transport public de persoane nu are obligația de a verifica modul în care beneficiarii Legii nr. 44/1994 valorifică biletele de călătorie gratuită emise de Ministerul Transporturilor. Dimpotrivă, constată că operatorii de transport sunt implicați în raportul juridic născut între beneficiarii legii și autoritățile publice și pot solicita decontarea costurilor călătoriilor gratuite numai cu respectarea Legii nr. 44/1994 și a prevederilor Ordinului nr. 266/312/2005.

De asemenea, este greșită aserțiunea instanței de fond potrivit căreia transportatorul ar fi eliberat de obligația de a mai dovedi realitatea și întinderea prestațiilor din momentul în care autoritatea publică cu atribuțiuni de control a avizat documentația prezentată de transportator în conformitate cu Ordinul nr. 266/312/2005, aprobând decontarea prețului călătoriilor.

Dimpotrivă, așa cum susține recurenta-pârâtă, operatorii de transport, în exercitarea drepturilor referitoare la decontarea călătoriilor gratuite de la bugetul de stat, conform Ordinului nr. 266/312/2005, sunt supuși regulilor de inspecție economico-financiară cuprinse în O.U.G. nr. 94/2011. Potrivit acestui act normativ există atât un control ex-ante, care privește documentația justificativă prezentată de transportator pentru decontarea prețului călătoriilor gratuite, cât și un control ex-post, în speță exercitat prin dispoziția obligatorie care face obiectul acțiunii în anulare. Coexistența celor două tipuri de control nu este exclusă de principiul unicității controlului fiscal, la care se referă intimata-reclamantă.

Astfel, potrivit art. 6 lit. d) din O.U.G. nr. 94/2011, organele de inspecție economico-financiară verifică realitatea informațiilor cuprinse atât în documentația aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susținerea anumitor activități, cât și în documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora, iar potrivit art. 7 alin. (1) din același act normativ, inspecția economico-financiară se exercită la sediul operatorilor economici sau al organului de inspecție economico-financiară, separat sau combinat, sub următoarele forme:

a) controlul ex-ante, care constă în verificarea fundamentării bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, a fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susținerea unor activități, precum și în verificările cu privire la constituirea și asigurarea surselor de plată a finanțărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat;

b) controlul operativ, care constă în verificarea unor activități sau operațiuni economico-financiare desfășurate în cursul exercițiului financiar curent; acesta se poate extinde și asupra altor operațiuni relevante aflate în derulare;

c) controlul ex-post (ulterior), care constă în verificarea activității operatorilor economici conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, aferente exercițiilor financiare încheiate. Controlul financiar ex-post se desfășoară la solicitarea autorităților publice cu atribuții de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În toate cazurile în care se efectuează acțiuni de control financiar ex-post, un exemplar al actului de control întocmit, împreună cu copiile documentelor de valorificare, se transmite autorității care a solicitat verificarea.

Reținând că dreptul veteranilor de război și al văduvelor de război care locuiesc în mediul rural de a beneficia de 12 călătorii gratuite, conform art. 16 lit. a) alin. (3) din Legea nr. 44/1994, nu este limitat la călătoriile auto județene, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile din recurs referitoare la suma reprezentând contravaloarea de decontare a unor călătorii pe trasee auto interjudețene.

Cât privește suma de 13.255 RON, încasată de la bugetul de stat în baza unor cupoane statistice cu informații incorecte, Înalta Curte constată fondate criticile din recurs.

Astfel, recurenții-pârâți au invocat interpretarea și aplicarea greșită de către instanța de fond a dispozițiilor Ordinului nr. 266/312/2005, când a reținut că operatorul de transport nu are nici dreptul și nici obligația de a verifica identitatea persoanelor care călătoresc în baza biletelor gratuite și, drept urmare, nu i se poate imputa folosirea incorectă a acestor bilete.

Se constată că debitul ultim menționat a rezultat prin reținerea în cadrul dispoziției obligatorii a avizării nelegale a unor cupoane statistice de călătorie gratuită care fie nu aparțineau titularilor al căror nume și număr de legitimație erau înscrise pe cupoane, fie aveau nominalizate persoane pentru care B. nu repartizase astfel de cupoane de călătorie gratuite, fie aparțineau unor veterani/văduve de război decedați.

Singurul argument invocat de reclamantă în susținerea nelegalității dispoziției de recuperare a debitului arătat este cel reținut de instanța de fond, referitor la inexistența obligației de identificare a persoanelor care călătoresc în baza biletelor gratuite.

Potrivit art. 6 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 266/312/2005, (1) Biletele speciale de călătorie gratuită sunt valabile numai însoțite de legitimația eliberată de filialele județene (sau de sector, în cazul municipiului București) ale asociațiilor veteranilor de război legal constituite, contrasemnată de împuternicitul Ministerului Apărării Naționale.

(2) Biletele folosite de însoțitori sunt valabile numai pentru aceeași călătorie cu a persoanei titulare și cu legitimația acesteia.

(3) Pe biletele folosite de însoțitori se va înscrie numărul legitimației titularului.

(4) Pe biletele utilizate de soțul/soția sau de alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele se vor înscrie numărul legitimației și numele titularului, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei.

Potrivit art. 11 din Instrucțiuni, (1) Pentru a fi admis la transport călătorul prezintă înainte de începerea călătoriei cuponul statistic, cupoanele-anexă 1 și 2 și biletul special propriu-zis, nedetașate, pentru viză, la casa de bilete sau la agenția de voiaj, după caz, având completate rubricile: Dl/Dna - cu numele titularului, al însoțitorului sau al persoanei mandatate; Nr. legitimației titularului și în continuare numele titularului, când biletul este utilizat de persoana mandatată; Seria și nr. buletinului/cărții de identitate al/a însoțitorului sau al/a persoanei mandatate, dacă este cazul; De la stația; Până la stația, respectând instrucțiunile de pe versoul biletului special de călătorie. (…)

(3) După verificarea concordanței datelor din rubricile completate pe cuponul statistic și pe biletul special propriu-zis, casierul de bilete detașează cuponul statistic pe care îl reține, completându-l cu distanța în km dintre stația de urcare și cea de coborâre, cu tariful corespunzător la data respectivă și cu data efectuării transportului. (…)

Potrivit art. 16 din Instrucțiuni, (1) Pe baza cupoanelor statistice ale biletelor speciale de călătorie colectate, agenții economici transportatori auto sau pe căile fluviale vor completa lunar, până la data de 10 a lunii următoare pentru luna expirată, în 4 (patru) exemplare, "Borderoul cupoanelor statistice pentru călătoria cu autobuze sau pe căile fluviale a veteranilor de război, colectate în luna . . . . . . . . . .anul . . . . . . . . . ." și "Situația centralizatoare a borderourilor rezultate din aplicarea Legii nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în transportul auto sau pe căile fluviale de persoane în luna . . . . . . . . . . anul . . . . . . . . . .", conform anexelor nr. 7 și 8.

(2) Borderourile și situația centralizatoare se întocmesc separat, pentru fiecare asociație a veteranilor de război legal constituită.

(3) În borderoul cupoanelor statistice pentru călătoria cu autobuze sau pe căile fluviale a veteranilor de război, colectate în luna . . . . . . . . . .anul . . . . . . . . . . ., se cuprind numai cupoanele statistice care au înscrise toate datele prevăzute la art. 11.

Din coroborarea tuturor acestor prevederi ale Ordinului rezultă că operatorul de transport rutier are obligația de a legitima persoanele care utilizează biletele gratuite în baza cărora își exercită dreptul la efectuarea călătoriei decontate de la bugetul de stat, biletele speciale de călătorie gratuită putând fi utilizate numai însoțite de legitimația care atestă calitatea de beneficiar al Legii nr. 44/1994.

Cum obligația de verificare anterior amintită există în sarcina transportatorului, reiese caracterul nefondat al motivelor de nelegalitate din cererea introductivă referitoare la suma aferentă cupoanelor statistice cu informații incorecte.

Cât privește criticile din recurs referitoare la suspendarea executării dispoziției obligatorii până la soluționarea definitivă a litigiului, Înalta Curte constată că acestea nu se mai impun a fi analizate, în contextul soluționării definitive a acțiunii în anulare, prin decizia de față, de la pronunțarea căreia încetează efectele suspendării dispuse de instanța de fond.

Pentru toate motivele arătate în analiza recursului propriu-zis, Înalta Curte, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de pârâți, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte Decizia nr. 53/P din 15.06.2012, emisă de Ministerul Finanțelor Publice și Dispoziția obligatorie nr. ISR AIF - 643/28.02.2012, emisă de DGRFP Iași, și anume în ceea ce privește creanța în sumă de 13.255 RON, dar și accesoriile aferente, care urmează soarta creanței principale, respingând în rest cererea în anulare.

De asemenea, va menține dispozițiile sentinței referitoare la suspendarea executării Dispoziției obligatorii nr. ISR AIF - 2530/31.07.2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate:

Admite recursul formulat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani împotriva sentinței nr. 117 din 18 septembrie 2017 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând cauza:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. și anulează în parte Decizia nr. 53/P din 15.06.2017 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor precum și Dispoziția obligatorie nr. ISR_AIF - 643 din 28.02.2017 emisă de DGRFP Iași, pe care le menține numai în ceea ce privește suma de 13.255 RON.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 noiembrie 2020.