ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3931/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 24.08.2015, reclamantul Ministerul Educației și Cercetării Științifice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - AMPODCA,

- anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.12.2014, privind Contractul de finanțare nr. x din 03.12.2012, cu titlul "îmbunătățirea eficacității organizaționale a învățământului Superior prin stabilirea unui set de indicatori specifici și crearea capabilității de gestionare și monitorizare a acestora", cod SMIS 38732 și implicit anularea Deciziei nr. 08 din 12.05.2015 privind soluționarea contestației formulate de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice, înregistrată la sediul DDCA sub nr. x din 27.01.2015, împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 29.12.2014;

- a se constata netemeinicia concluziilor activității de verificare și, pe cale de consecința, anularea corecției financiare aplicata și creanța bugetara aferenta acesteia.

Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 156 din 25 ianuarie 2016, Curtea de Apel București a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamantul a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 22 martie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., data la care a fost formulat recursul, Înalta Curte constată că recursul este tardiv, pentru considerentele ce urmează a fi arătate.

Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit cărora:

"Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Astfel, sentința de fond a fost comunicată recurentului la data de 07.04.2016 (conform dovezii de înmânare aflate la dosarul Curții de Apel București), iar recursul a fost înaintat instanței de fond, prin poștă electronică, la data de 06.05.2016, (conform vizei de primire aflate la dosar de recurs), termenul de 15 zile împlinindu-se la data de 25.04.2016.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, înregistrarea recursului s-a realizat cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicarea legală a sentinței instanței de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței nr. 156 din 25 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 noiembrie 2018.

GGC - ED