ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 169/F din 3
noiembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie, s-a constatat intervenită reabilitarea de drept a
petentului Stănescu Gheorghe în raport de pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a), b) și c) C. proc. pen.
aplicată prin sentința penală nr. 54/F din 2006 a Curții de Apel Pitești
definitivă prin decizia penală nr. 5751/2006 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Conform sentinței penale nr. 169/F ,
asistența juridică obligatorie a fost asigurată de apărător desemnat din
oficiu, avocat A.M.. Deșii se rețin concluziile apărătorului cu privire la
admiterea cererii de reabilitare, în dispozitivul hotărâri instanța de fond a
omis să acorde onorariul potrivit Protocolului încheiat între U.N.B.R. și
Ministerul Justiției.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs avocata A.M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și
acordarea onorariului pentru apărarea din oficiu.
Examinând recursul prin prisma dispozițiilor
legale Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor 196 C. proc. pen.
când instanța, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat asupra
sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, apărători, potrivit
dispozițiilor art. 189 sau 190 , prin încheiere se va pronunța asupra
chestiunii adiacente judecății de fond.
în consecință, omisiunea vădită
presupune absența unor mențiuni care privesc soluționarea unor aspecte legate
de rezolvarea cauzei penale.
Legea instituie, prin raportare la
dispozițiile art. 195 C. proc. pen., ca instanța care a pronunțat hotărârea din
cuprinsul căruia lipsesc anumite mențiuni să soluționeze cererea de înlăturare
a omisiunii vădite, aceasta neputând fi soluționată de instanța de recurs,
întrucât cele invocate prin motivele de recurs nu privesc chestiuni de
dezlegare a pricinii care să conducă la reformarea hotărârii.
Recurenta a solicitat acordarea
onorariului pentru apărarea din oficiu asigurată petentului Stănescu Gheorghe,
existând și dovezi la dosar în acest sens, astfel că petiția acesteia îmbrăcă
forma unei cereri de înlăturare a unei omisiuni vădite.
Cum sentința recurată a fost
pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori
și de familie, ca instanță de fond, Înalta Curte, potrivit dispozițiilor art.
196 cu referire la art. 195 alin. ultim din Codul de procedură penală, va
califica recursul drept cerere de înlăturare a omisiunii vădite din cuprinsul
sentinței penale nr. 169/F și o va trimite spre soluționare instanței de fond.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Scoate de pe rol cauza privind pe A.M.
și o trimite Curții de Apel Pitești în vederea soluționării cererii de
înlăturare a omisiunii vădite.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 03
aprilie 2012.