ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 784/2015

Asupra cauzei de față reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 21 august 2012, reclamanții B.D. și B.N. au solicitat obligarea pârâtei C.J.P. Timiș la plata de despăgubiri patrimoniale, în sumă de 324.210 lei, respectiv în cuantum de 258.931 lei, precum și emiterea altor decizii de pensionare care să reflecte realitatea, solicitând calcularea corectă a punctajelor medii anuale, potrivit art. 77, a art. 78 și a art. 165 din Legea nr. 19/2000, nemodificată. Prin sentința civilă nr. 3592 pronunțată la 17 decembrie 2012, Tribunalul Timiș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.N.P.P. și a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu C.J.P.

Timiș, ca neîntemeiată. Investită cu soluționarea recursului declarat de reclamanți, Curtea de Apel Timișoara prin Decizia civilă nr. 740 din 11 aprilie 2013 a respins recursul declarat de aceștia, apreciind că soluția instanței de fond este legală. Împotriva deciziei curții de apel, la data de 17 iunie 2013, au formulat recurs reclamanții, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La primul termen stabilit pentru judecata recursului, prin încheierea din 22 ianuarie 2014, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a dispus suspendarea judecății cauzei întrucât nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Cauza a fost repusă, din oficiu, pe rol, prin rezoluția din 12 februarie 2015, în vederea discutării perimării cererii de recurs. Înalta Curte va constata perimat recursul, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă au rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) din același cod, perimarea se poate constata și din oficiu. Pentru a interveni exprimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lucrare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Așadar, perimarea operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă. În speță, părțile deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 22 ianuarie 2014, stabilit pentru soluționarea recursului, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În raport de aceste considerente și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecății pricinii, timp în care niciuna dintre părți nu a solicitat continuarea judecății recursului și că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanții B.D. și B.N. împotriva Deciziei civile nr. 740 din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2015.