ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.06.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1478/2015

HOTĂRÂRE
02.06.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1478/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de fața, constată

următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 12 august 2013,

contestatorul T.D. în contradictoriu cu intimata F.T.M București a solicitat

instanței:

- pe cale de excepție, în temeiul art.

78 C. muncii, să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. 8 din 8 iulie 2013,

pentru nemotivarea deciziei;

- pe fondul cauzei, în temeiul art. 80

intimatei la plata către contestator a drepturilor salariate indexate și reactualizate

de la data concedierii până la data rămânerii definitive a sentinței; repunerea

părților în situația anterioară emiterii deciziei de concediere, în sensul

reintegrării contestatomlui în funcția de administrator; cu cheltuieli de

judecată.

Prin sentința nr. 392 din 14 ianuarie

2015, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale, a admis acțiunea formulata de contestatorul T.D.; a anulat Decizia nr.

8 din 8 iulie 2013; a dispus reintegrarea contestatomlui în funcția ocupată

anterior concedierii; a obligat intimata la plata către contestator a unei

despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu

celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculată de la data

concedierii până la data reintegrării efective; a obligat intimata la 500 lei

cheltuieli de judecată către contestator.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel intimata F.T.M București, solicitând schimbarea în tot a hotărârii

atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin cererea de apel înregistrată la

data de 17 februarie 2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, apelanta-intimată

a solicitat și suspendarea executării provizorii a sentinței civile nr. 392 din

data de 14 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 27767/3/2013.

Prin încheierea de ședința din 25

martie 2015, Curtea de Apel București, secția a VlI-a pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca nefondată, cererea

formulată de apelanta-intîmată F.T.M București, de suspendare a executării

provizorii a sentinței civile nr. 392 din data de 14 ianuarie 2015 pronunțată

de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale, în Dosarul nr. 27767/3/2013 și a dispus, în temeiul dispozițiilor art.

1063 alin. (4) C. proc. civ., restituirea cauțiunii de 1.462 lei, consemnată de

petentă.

Instanța a reținut ca motivele pentru

care apelanta solicită suspendarea executării provizorii sunt, în esență,

motive care vizează activitatea desfășurată de fundație, în acord cu scopul său

de utilitate publică recunoscut de lege, activitate pentru realizarea căreia

sunt repartizate veniturile obținute, dar și motive care țin de starea de

insolvabilitate a intimatului-contestator, relevantă In măsura în care s-ar

ajunge la întoarcerea executării urmare admiterii apelului împotriva sentinței

pronunțate de instanța de fond.

Or, aceste aspecte nu sunt dovedite în

cauză, simpla împrejurare că s-a asigurat finanțare unor programe pentru

tineret nesemnificând lipsa oricăror alte venituri ale fundației pentru

executoarea obligațiilor financiare cu alt titlu, după cum nu se poate prezuma

situația financiară viitoare a părții intimate.

În ceea ce privește situația juridică

relevată de plângerea penală formulată de apelantă împotriva intimatul

ui-contestator pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, constând în

folosirea într-un conflict de muncă anterior a unor foi colective de prezență

pentru lunile ianuarie - iulie 2011 și a unor liste de avans pentru aceeași

perioadă, se reține că acestea nu au legătură directă cu cauza pendinte și nu

pot reprezenta motiv de suspendare a executării provizorii.

Împotriva acestei încheieri a declarat

apel intimata F.T.M București, invocând în drept dispozițiile art. 450 și art. 718

alin. (6) C. proc. civ. și arătând că va depune motivele de apel după

comunicarea încheierii de ședință atacată.

Analizând cererea, Înalta Curte

constată următoarele:

În baza art. 450 C. proc. civ., în

apel poate fi solicitată suspendarea executării, în alin. (3) al acestui articol

prevăzându-se că, la judecata cererii de suspendare sunt aplicabile

dispozițiile art. 719 alin. (6) C. proc. civ. (republicat). Potrivit acestor

dispoziții, la care norma care reglementează procedura de suspendare a

executării provizorii în apel face trimitere, încheierea asupra suspendării

poate fi atacată numai cu apel, în mod separat.

În ceea ce privește normele de

competență, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 97 C. proc. civ.,

Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursuri, precum și orice alte

cereri date prin lege în competența sa.

În această materie, art. 21 din Legea nr.

304/2004 republicată, privind organizarea judiciară prevede că „secția I

civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal,

ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva

hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile

prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor

nedefmitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi

atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața

curților de apel". În ceea ce privește completele de judecată, potrivit art.

314 alin. (1) din aceeași lege „Completele de judecată se compun din 3

judecători ai aceleiași secții".

Coroborând dispozițiile legale

incidente, menționate anterior și aplicând cu prioritate normele imperative ce

guvernează materia competenței materiale, Înalta Curte apreciază că prezenta

cale de atac este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Deși potrivit art. 719 alin. (6) C.

proc. civ. încheierea asupra suspendării executării se poate ataca cu apel, în

mod separat, trebuie avută în vedere particularitatea că încheierea ce face

obiectul controlului judiciar în speță este pronunțată, în faza procesuală a

apelului, de către curtea de apel.

În reglementarea dispozițiilor C.

proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010 și ale Legii nr. 303/2004,

menționate anterior, Înaltei Curți nu i-au fost atribuite competențe în a

judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, în condițiile în care

legile procesuale și de organizare judiciară nu menționează expres o astfel de

abilitare.

Pentru a judeca, potrivit art. 97 alin.

(1) pct. 4 C. proc. civ., orice alte cereri date prin lege în competență,

trebuie ea aceste cereri să fie expres atribuite de lege în sarcina Înaltei

Curți de Casație și Justiție. Or, în economia textelor de lege nu există o

prevedere care să confere expres Înaltei Curți competență în soluționarea

apelului împotriva încheierii dată de curtea de apel într-o cerere de

suspendare a executării unei hotărâri.

În consecință, deși potrivit

dispozițiilor legale citate anterior, hotărârea de suspendare a executării

provizorii, pronunțată în apel, este atacabilă separat cu apel, în situația

particulară în care această hotărâre a fost pronunțată de către curtea de apel,

ea devine o hotărâre definitivă, nefiind susceptibilă de apel, care să fie

judecat ia instanța imediat superioară, respectiv Înalta Curte de Casație și

Justiție.

Pentru aceste considerente, calea de

atac intitulată „apel" formulată de intimata F.T.M București împotriva

încheierii de ședință din data de 25 martie 2015 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale,

va fi respinsă, ca inadmisibilă.

Respinge, ca inadmisibilă, calea de

atac intitulată „apel" declarată de intimata F.T.M București, cu sediul în

sector 4, București, în contradictoriu cu intimatul T.D., cu domiciliul în

sector 5, București împotriva încheierii de ședință din data de 25 martie 2015

a Curții de Apel București, secția a VIII-a pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi

2 iunie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-01-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 11/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Ia data de 02 aprilie 2013, nr. 13040/3/2013, contestatorul M.A.C. a formulat î
ÎCCJ 2016-09-30
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1745/2016
să producă efecte și până la data reintegrării. A solicitat cheltuieli de judecată. În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului Muncii, Legii dialogului social, Codului de procedură civilă și Codului civil. Prin Sentința civ
ÎCCJ 2013-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4673/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, reține următoarele: Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea de la 1 iulie
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 126/2016
Asupra cauzei de față constată următoarele: În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. 12866/3/2013, contestatorui M.S.A. a chemat în judecată pe inti
ÎCCJ 2014-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2279/2014
ata a solicitat respingerea cererii de revizuire. La termenul din 18 septembrie 2014 Înalta Curte a rămas în pronunțare pe admisibilitatea cererii de revizuire. Analizând condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dis
Sursă