ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 7 februarie 2006

la Curtea de Apel Cluj, SC A.G. SA a chemat în judecată pe pârâtele A.V.A.S.,

R.B. SA și C.J.A.S. Cluj și a solicitat să se dispună suspendarea ordinului nr.

278/2005 al A.V.A.S., în ce privește poziția 311 din anexă, anularea acestui

ordin în ce privește poziția 311 din anexă. La data de 20 februarie 2006,

reclamanta și-a completat cererea, chemând în judecată M.F.P. - A.N.A.F.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

La termenul de la 9

noiembrie 2006, Curtea de Apel București a calificat cererea drept contestație

la executare, conform art. 399 și următoarele din c.proc.civilă, deoarece se

atacă acte săvârșite în cursul unei proceduri execuționale speciale.

Contestatoarea a fost

citată să timbreze cererea cu 174 lei taxă judiciară de timbru și 4,5 lei

timbru judiciar, dar aceasta nu a dat curs obligației legale de a timbra.

Prin sentința nr. 49

din 22 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a

anulat ca insuficient timbrată contestația la executare formulată de SC A.G. SA,

în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și a art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1985.

SC A.G. SA Gilău a

declarat recurs împotriva sentinței nr. 49 din 22 februarie 2007 a Curții de

Apel București, secția a V-a comercială, susținând că mai întâi instanța

trebuia să se pronunțe asupra cererii de disjungere și apoi pe contestația la

executare.

Recursul este

nefondat, deoarece Curtea de Apel București a fost învestită cu soluționarea

cererii pentru suspendarea Ordinului nr. 278/2005 al A.V.A.S., pe care a

calificat-o ca fiind contestație la executare.

SC A.G. SA nu a

timbrat contestația la executare cu 174 lei taxă judiciară de timbru și 4,5 lei

timbru judiciar, astfel că instanța corect a anulat ca insuficient timbrată

contestația la executare, făcând aplicarea art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

și a art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1985.

În concluzie,

recursul declarat în cauză este nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC A.G. SA Gilău împotriva sentinței nr. 49 din 22

februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 mai 2008.